Bechtel pleaca. Cum arata acum autostrada Transilvania, abandonata
Contractul cu compania americana Bechtel pentru Autostrada Transilvania va fi desfiintat fara ca firma americana sa termine si singurul tronson la care mai lucra, Suplacu de Barcau-Bors, realizat deja în proportie de 40%. Daca ar fi terminat cu Bechtel, afacerea ar costa România înca un sfert de miliard de euro.
Anuntul intentiei de desfiintare contractului a fost facut de ministrul delegat pentru proiecte de infrastructura, Dan Sova, la Realitatea TV, iar explicatia ministrului a fost ca nu mai sunt bani.
“Am cheltuit 1,3 miliarde de euro, pana in acest moment, si avem singurul tronson functional de la Turda la Gilau de 52 km si inca 40% din tronsonul Suplacu de Barcau - Bors, nefunctional, pentru ca nu exista nod rutier. Ori sa platesti 1,3 miliarde pentru 52 de km de autostrada, in conditiile in care aceasta autostrada trebuie sa aiba 420 km, fireste ca se ajunge la niste cifre astronomice. (...)Voi propune rezilierea acestui contract si vreau sa va spun ca ma doare ca trebuie sa fac asta” a spus Sova.
Ministrul a spus ca este nevoie de acordul companiei americane pentru desfiintarea contractului si ca a discutat deja cu oficialii americani din Romania, pe aceasta tema. Sova a spus ca este posibila plata unor compensatii catre Bechtel.
Ce se va intampla cu tronsonul Suplacu de Barcau-Bors, de 64 de kilometri, ultimul al autostrazii, si cel care ajunge la granita cu Ungaria? Sova a spus doar ca, in actualul contract, ar costa inca 250 de milioane de euro finalizarea lui cu Bechtel, pe langa cele 25 de milioane, cat reprezinta datoriile statului catre Bechtel, doar pentru lucrarile neplatite pentru acest tronson. Este singurul tronson de autostrada la care se mai lucreaza.
Bechtel mai are cateva lucrari la tronsonul Turda-Gilau, dar care este deschis traficului, iar pentru restul autostrazii, contractul cu compania americana a fost desfiintat de guvernarea trecuta Strategia pentru continuarea lucrarilor la autostrada, inclusiv a tronsonului executat deja in proportie de 40%, este parteneriatul public-privat.
Detalii, pe Economica
