Cercetarea romaneasca, un lung sir de recorduri negative la nivel european. Un sector strategic de cercetare risca sa dispara
România a avut cea mai drastica scadere a numarului de cercetatori din Europa, în perioada anilor 2005 - 2015, se arata în cel mai recent studiu despre piata muncii, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni. Cei mai putini cercetatori români lucreaza în Biotehnologii, numai 600 de oameni, iar numarul lor continua sa scada de la an la an. Informatia vine în contextul în care Biotehnologiile reprezinta un sector strategic de inovare în strategia nationala de competitivitate. În acest ritm, cercetarea în Biotehnologii ar putea disparea din peisajul cercetarii din tara noastra, atrag atentia autorii studiului.
Sectorul de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI) inregistreaza o serie de recorduri negative notabile, enumerate de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) in cel mai recent studiu despre dinamica pietei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din Romania in perioada 2016-2017:
Romania a alocat doar 0,49% din PIB in 2015 pentru cercetare-dezvoltare, ceea ce plaseaza tara noastra pe ante-penultimul loc intre tarile europene (dupa Muntenegru si Cipru) prin prisma acestui indicator, cu mult sub media europeana de 2,02%, arata datele Eurostat, citate in studiul realizat de PIAROM.
Mai mult, Romania inregistreaza una dintre cele mai slabe dinamici ale cresterii procentului din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare (doar 0,08% in plus in anul 2015 prin comparatie cu anul 2005, de peste patru ori mai putin decat media cresterii la nivelul Uniunii Europene), se mai arata in studiul citat.
"Cel putin la fel de ingrijoratoare este alocarea PIB pentru cercetare-dezvoltare in sectorul privat, care in Romania este de doar 0,21%, de peste sase ori mai mica decat media europeana. Prin comparatie, Ungaria aloca 1,01% din PIB pentru cercetare-dezvoltare in mediul privat, iar Bulgaria 0,7%", se arata in studiul PIAROM.
Conform raportului anual Innovation Union Scoreboard, elaborat de CE, in anul 2014 Romania este inclusa in categoria inovatorilor modesti, ultima dintre cele patru categorii ale clasamentului. Romania se claseaza pe ultimele pozitii in ceea ce priveste proportia IMM-urilor inovative (2.9%), numarul de aplicatii pentru patente, investitiile in firme sau numarul de IMM-uri care au introdus un produs sau un proces inovator.
Romania ocupa penultimul loc in lume ceea ce priveste transferul tehnologic si comercializarea inovarii, avand cel mai mic procent de companii care au inovatii si le comercializeaza in UE, potrivit studiului Inobarometru din anul 2014 (raport anual realizat de Asociatia Romana pentru Transfer Tehnologic, sub egida ANCS si MECTS, care ierarhizeaza capacitatea regiunilor de a crea si a mentine un mediu care sustine inovarea la nivelul operatorilor economici). Astfel, principala problema se refera la capacitatea companiilor de a absorbi inovarea (respectiv, capacitatea de a rezolva problemele si de a se dezvolta cu ajutorul proceselor de inovare), respectiv, modul in care cunostintele sunt transferate in industrie.
Rapoartele Eurostat mai arata ca Romania este tara europeana cu cea mai drastica scadere a numarului de cercetatori in perioada anilor 2005 - 2015, respectiv o scadere cu circa 24% (de la 23.000 in anul 2005 pana la 17.500 de cercetatori in 2015). Prin comparatie cu tarile europene din Europa Centrala si de Est, Romania este singura tara care a pierdut cercetatori in perioada anilor 2005 - 2015, in contextul in care toate celelalte tari analizate au inregistrat cresteri intre 32% si 59%, in timp ce media de crestere a numarului de cercetatori in Uniunea Europeana a fost de circa 35%, atrag atentia autorii studiului citat.
Detalii, pe Economica
