Cheltuielile statului cu plata dobanzilor la datoria publica tind sa se apropie de cele din timpul crizei
Costurile bugetului de stat cu datoria publica tind sa revina la cele din perioada crizei financiare, dupa cum explica Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal. Aceste costuri ar putea ajunge destul de repede la niveluri de 1,7-1,8% din PIB, fapt care va consuma un 0,2%-0,3% din PIB din spatiul de manevra fiscal, pe fondul încetinirii cresterii economice a României.
Inainte de declansarea ultimei crizei financiare, datoria publica reprezenta 12% din PIB. Astazi a ajuns la 36% din PIB si continua sa creasca. Costurile bugetului de stat cu plata datoriei publice au beneficiat pana acum de dobanzile reduse pe plan intern si extern. In 2013, perioada in care Romania era in criza financiara, costul bugetului de stat cu plata dobanzilor aferente datoriei publice a reprtezentat 1,8% din PIB, potrivit datelor comunicate de Consiliul Fiscal.
La nivelul anului trecut, costul bugetului cu dobanzile a fost de 1,3% din PIB (dintr-un PIB mult mai mare decat cel din 2013), iar estimarile Comisiei Nationala de Strategie si Prognoza (CNP) vorbesc despre un nivel de 1,4% din PIB pentru intregul an 2018.
Asa cum arata Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, „chiar daca acum povara pe buget a costurilor cu datoria publica este mult mai echilibrata deoarece datoria este asezata acum pe maturitati mai lungi, ceea ce ar trebui sa reduca din efort si din riscuri, tenditele de majorare a dobanzilor vor aduce anumite riscuri". In conditiile in care costurile de finantare cresc si sunt si dublate de o incetinire a cresterii economice ne putem confrunta la o reducere a spatiului fiscal, iar intrebarea fireasca este de unde ar putea suplini bugetul de stat aceasta reducere.
„Costurile cu dobanzile cresc, iar tendinta va fi de intoarcere la costurile cu dobanzile din timpul crizei. In conditiile actuale putem ajunge foarte repede la costuri de 1,7%-1,8% din PIB, ceea ce va consuma circa 0,3% din spatiul fiscal. Fara politici care sa conduca la o incetinire a datoriei publice si fara politici fiscal bugetare care sa mentina un cost rezonazil al datoriei publice poate fi scapat de sub control deficitul bugetar si pierdut accesul facil la finantare", completeaza Ionut Dumitru.
Detalii, pe Economica
