Cinci guverne, o singura directie, dar nu pe autostrada: cand s-au decuplat salariile de investitii in bugetul tarii
Indiferent de meritele ce si le atribuie fostii premieri ai României sau actuala guvernare în campanie, cheltuielile bugetare realizate în mandatul lor sunt cifre publice si reflecta, dincolo de detalii, felul în care au abordat economia tarii. Am cules din executiile bugetare ale anilor trecuti patru indicatori din cheltuielile statului: salariile, investitiile, pensiile si acomodarea de fonduri europene. Diferentele între guvernari sunt minime. Un singur lucru iese în evidenta: au luat constant de la investitii si au pus la salarii. Exista un moment care a pornit acest trend care n-a fost inversat pâna azi.
Am avut cinci premieri in ultimii patru ani. Proportiile in PIB ale cheltuielilor statului cu salariile, investitiile, pensiile si finantarile din fonduri europene au variat foarte putin in timpul acestor prim-ministri. Dar executiile bugetare din ultimii patru ani arata o directie clara spre majorarea cheltuielilor de personal ale statului si o diminuare a cheltuielilor de capital, care inseamna investitii facute de statul roman, cu precadere in infrastructura.
Ponta a lasat recorduri. Mici.
Premierul Victor Ponta abandona guvernarea in 2015, in urma incidentului din clubul “Colectiv” si a presiunilor noului presedinte Klaus Iohannis, care cerea de mai multa vreme un alt guvern.
Executia bugetului din 2015 arata ca salariile bugetarilor ocupau 7,4% din PIB. Investitiile statului in economie capitol bugetar care se numeste “cheltuieli de capital” se ridicau la doar 2,6% din PIB, dar aveau sa devina etalon in guvernarile care au urmat, pentru ca aceasta cifra nu a fost depasita pana acum. Notam, ca investitiile se mareau fata de 2014 ca proportie in PIB. Cheltuielile din fonduri UE au iesit din buget in valoare de 3,5% din PIB, din nou o cifra care n-a mai fost atinsa pana azi. Insa au fost cheltuieli conjuncturale, Romania fiind pe final de absorbtie a precedentului program de finantare, inlocuit de cadrul financiar european 2014-2020, care functioneaza in prezent.
Cheltuielile cu asistenta sociala, care sunt ocupate in proportie de 80% de pensii, ocupau atunci 10,8% din PIB. Asta gasea guvernul Ciolos cand a fost numit.
Ciolos a facut trecerea de la investitii la salarii
Sfarsitul anului 2016 si al guvernarii Ciolos aducea o schimbare de viziune, chiar daca mica. Salariile bugetarilor au urcat cu 0,1 puncte, la 7,5% din PIB, iar investitiile publice au scazut cu 0,1 puncte, la 2,5% din PIB. Deci, s-a realizat un transfer proportional dinspre investitii spre salarii.
Asistenta sociala a ocupat tot 10,8% din PIB. La capitolul de cheltuieli cu fondurile UE a fost insa o scadere brusca, la 1,3% din PIB. La acest capitol evolutia este tot conjuncturala. A fost primul an in care Romania putea angaja fizic sume in plin din noul cadru de finantare. Premierul Ciolos acuza la acea vreme ca noul cadru nu a fost bine pregatit in 2015 si ca guvernul sau lucreaza la remedierea situatiei.
Detalii, pe Economica