Cum se modifica piata muncii

p>Una dintre problemele stringente ale Europei este cresterea ratei de ocupare a fortei de munca, conform strategiei elaborata de expertii de la Bruxelles – Europa 2020. Potrivit datelor Eurostat, în prezent, România înregistreaza un grad de ocupare de 63,8%, aflat oarecum aproape de media europeana (68,5%). Comparativ cu tarile din Europa Centrala si de Est, stam mai bine decât Ungaria (62,1%) si decât Bulgaria (63%), însa suntem depasiti de Polonia (64,7%) si de Cehia (71,5%). Fruntase în acest top european sunt tarile nordice – Islanda (81,8%), Norvegia (79,9%), Suedia (79,4%) – cu mentiunea ca doar Suedia face parte din UE.

De aici, am putea trage concluzia ca nu suntem într-o situatie foarte proasta, mai ales comparându-ne cu tari precum Grecia ori Croatia. Totusi, situatia nu pare atât de buna daca vom face comparatia în cifre absolute, si nu în procente.

Ce se cauta pe piata locala

Domeniul sanatatii se va dezvolta la nivel mondial întrucât populatia îmbatrâneste, iar dorinta de a primi îngrijiri de calitate va determina cresterea numarului de joburi precum asistent medical, medic, tehnicieni de laborator. Cumva înrudit, domeniul ce se ocupa de timpul liber si cel al turismului vor genera alte joburi, cum ar fi cea de chelner, barman, instructor de sport, lucrator în hoteluri sau în parcuri de distractii. Pentru ca meseriile viitorului nu sunt doar cele relativ slab calificate, consultantii financiari, contabilii, consultantii în management, arhitectii, specialistii software si hardware vor fi foarte cautati pe plan mondial în anii ce urmeaza. În ceea ce priveste piata locala, un studiu realizat de HiP.ro, intitulat „Cum va fi piata fortei de munca în 2014“, ne arata tendinte relativ optimiste din partea companiilor.  Acestea estimeaza o crestere a numarului de angajati, iar departamentele pentru care se cauta angajati sunt în ton cu tendintele mondiale: vânzari (16%), software (16%), servicii cu clientii (10%). Cât despre nivelul de experienta, cei mai cautati sunt specialistii cu peste 3 ani de experienta (46%), urmati de juniori (38%). În ceea ce-i priveste pe acestia din urma, accentul se muta de pe pregatirea universitara si merge mai degraba înspre dezvoltarea individuala a tânarului, din care nu ar trebui sa lipseasca stagiile de practica, voluntariatele, prezenta la diverse evenimente din domeniul ales. Cunoasterea unei limbi straine este de la sine înteleasa, angajatorii asteapta deja o a doua limba straina.

Detalii, pe Capital