De ce injecteaza BNR bani in piata: sapte banci se confrunta cu lipsa temporara de lichiditati. Doua sunt in top cinci
Din luna septembrie si pâna în prezent, BNR a injectat aproape fara exceptie, saptamânal, lichiditati în piata de la 5 miliarde de lei pâna la 17 miliarde de lei. Recent, unul dintre oficialii bancii centrale a declarat ca aceasta politica va continua. Motivul? Politica de întârziere a platilor facturilor dusa de Ministerul Finantelor si lipsa de lichiditati a celor sapte banci care au cumparat prea multe titluri de stat. Doua dintre ele sunt banci mari din top cinci la nivel bancar, restul fiind banci mici cu o cota de piata de 1% din sistem sau chiar mai putin.
Caruselul plati de stat, banci, sectorul privat si din nou banci si iata, titluri de stat, pare sa nu se mai inchida niciodata. Teoretic. Pentru ca altfel, el se inchide tot cu bani, tot de la stat. Mai nou, Ministerul Finantelor, nu doar ca se confrunta cu un deficit al bugetelor de stat, motiv pentru care intarzie platile la facturi curente, ci si cu o lipsa a lichiditatilor a principalelor banci finantatoare din sistemul bancar.
Odata ce Ministerul Finantelor se confrunta cu un deficit structural si are probleme cu platile curente la facturi, este normal ca intarzierile acestea de plati curente sa se rasfranga in piata monetara. Teoretic, in noiembrie, mai ales la sfarsit, piata monetara trebuie sa se confrunte cu un exces de lichiditate. Nu numai ca momentan nu s-a intamplat acest lucru, dar BNR s-a vazut nevoita sa continue seria periodica de injectie de lichiditate prin operatiuni REPO, in medie de 7-9 miliarde de lei pe saptamana.
Cum si de ce se intampla acest lucru o explica cel mai bine trezorierii bancilor comerciale. Din cate se observa pe piata monetara, supralichiditatea anuntata in luna noiembrie este de fapt tot un deficit de lichiditate (sa speram ca pe final de an vom avea intr-adevar supralichiditate generata de consumurile bugetare). Deficitul este generat de lipsa de lichiditate a sapte banci comerciale (doua banci mari si restul banci de talie mica).
Mai exact, cele doua banci mari sunt bancile care si-au consumat lichiditatile ca sa imprumute statul.
Detalii, pe Economica