Dobanda de referinta, cadoul otravit al BCR: clientii platesc 9%, la EURIBOR de 1%
Clientii BCR care au luat credite ipotecare în anii de glorie a creditarii în România se împart în doua categorii: cei multi, care au avut încredere în dobânda interna (DRV) a bancii, si au platit si înca platesc dobânzi foarte mari la credite si cei care s-au legat de Euribor si au beneficat de scaderea dobânzilor în Europa. Cei dintâi au ramas cu marje imense de dobânda, într-un moment în care situatia garantiilor nu le permite sa se refinanteze.
Cei de la BCR nu au reusit sa arate modul in care se calculeaza dobanda de referinta variabila in procesele cu clientii.
Cert este ca dobanda BCR a evoluat total diferit fata de Euribor: anume, doar in sus.
La inceputul anului 2007, DRV era de 8% si Euribor la sase luni era de 4%. La jumatatea anului DRV ajungea la 8,4%, dupa ce Euribor crestea la 4,2%. Timp de un an si jumatate, DRV a ramas la nivelul de 8,4%, in timp ce Euribor la sase luni a variat intre 4 si 5%, dupa care a scazut brusc la inceputul anului 2009 la sub 2%. In februarie 2009, BCR majoreaza DRV la 8,9%, nivel la care a stat timp de 26 de luni, in timp ce Euribor a scazut la sub 1%.
Intre timp, cu ocazia aparitiei OUG 50/2010, BCR a emis acte aditionale prin care anunta clientii ca legea obliga banca sa calculeze dobanda in functie de Euribor, la care se adauga o marja fixa. Marja fixa nu avea sa fie cea din contract de 1,5-2%, ci una noua, calculata prin scaderea din dobanda curenta a cotatiei Euribor de la acel moment. Astfel, marja din contract a devenit aproape egala cu dobanda totala, lucru ce va dauna puternic clientilor in viitor cand cotatiile Euribor vor creste.
Dupa ce OUG 50/2010 a fost modificata in Parlament, si creditele in derulare au fost exceptate de la aplicarea legii, BCR a denuntat formal actele aditionale, pentru ca legea ii dadea posibilitatea, dar a pastrat prevederile acestora.
Unii dintre clienti a denuntat si ei actele aditionale, astfel ca s-a revenit la calculul dobanzilor in functie de DRV.
BCR a facut „un cadou" acestor clienti, crescandu-le DRV la 9,14% in aprilie 2011 si la 9,51% in octombrie 2011. Singura scadere operata de BCR a fost facuta in martie 2012, cand DRV a ajuns la nivelul de 9,04%, unde se afla si acum.
In acelasi timp, cei cu credite legate de Euribor au beneficiat de reducerea dobanzii curente la credit, ceea ce a contracarat partial deprecierea leului. In functie de marja initiala, dobanda chiar s-a injumatatit in unele cazuri.
Ce este DRV si din ce se compune
Reprezentantii BCR au explicat pentru ECONOMICA.NET care sunt elementele din care este fabricata dobanda de referinta variabia. Aici intra patru mari costuri in "materia prima de fabricatie": Costul cu lichiditatea, costul cu rezerva minima obligatorie, costul cu riscul de credit sau de neplata, costuri administrative/operationale. La acestea se adauga costul cu capitalul si marja de profit a bancii. Explicatia BCR, mai jos:
"- Costul cu lichiditatea (variaza in functie de piata)Bancile sunt nevoite sa plateasca o marja suplimentara peste indicatorul de piata pentru a putea atrage resurse si a transforma aceste resurse atrase pe termen scurt in credite acordate pe termen lung.Aceasta prima de lichiditate acopera pe de o parte riscul de lichiditate pe care banca si-l asuma si in plus este rezultatul unor marje suplimentare pe care banca trebuie sa le plateasca partenerilor sai tinand cont de propriul risc de credit al institutiei bancare.
- Costul cu rezerva minima obligatorie (cunoscut in functie de reglementarile BNR)Banca Nationala solicita bancilor sa blocheze o parte din depozitele atrase (atat depozite de la clientela cat si depozite interbancare) in conturile bancii de la BNR, pentru care banca va primi o dobanda foarte mica, in general sub ratele de dobanda existente in piata. Din acest motiv, resursele disponibile pentru finantare sunt diminuate, iar cheltuielile pentru acele depozite care sunt ulterior blocate in conturile de la BNR cu dobanda mica trebuie recuperate prin intermediul acelor resurse ramase disponibile pentru acordarea de credite.
- Costul cu riscul de credit sau de neplata (variaza in functie de piata)Riscul de credit reprezinta riscul ca unul sau mai multi debitori (clienti ai unei institutii de credit, persoane fizice sau juridice) nu isi indeplinesc obligatiile de plata. Costul cu riscul de credit acopera pierderile estimate pe care o banca le-ar suferi in cazul producerii unui eveniment de neplata a creditului.
- Costuri administrative/operationale (variaza in functie de managementul companiei)Costurile operationale sau administrative pe care le implica activitatea de creditare (de exemplu costuri de salarizare, IT, chirii, etc.)
Categoriile de mai sus sunt costuri care intra direct in structura de pret a unui imprumut ca si "materie prima de fabricatie".Nu am amintit mai sus de alte doua categorii de costuri care depind de strategia si pozitionarea fiecarei banci, reflectand de fapt masura in care tinteste un anumit nivel al profitabilitatii- Costul capitalului (variabil in functie de capitalizare si piata – alternativa cea mai sigura de a investi)- rata de recuperare care trebuie utilizata la alocarea resurselor de capital.- Marja de profit (variabil in functie de strategia companiei) – proiectarea ratei de profitabilitate a companiei."
De ce nu a scazut DRV pe masura ce Euribor a scazut?
"DRV nu este identic si nu depinde exclusiv de Euribor. DRV reflecta costurile de finantare sau, dupa caz, de refinantare avand in vedere faptul ca bancile atrag resurse pe termen scurt (depozite de pana la 2 ani) si finanteaza credite pe termen lung (10 -20- 30 ani)", spun oficialii BCR, care adauga ca aceasta dobanda a protejat clientii intr-o piata volatila.
Detalii, pe Economica
