Investitiile publice au scazut la jumatate fata de 2012
Sute de proiecte de infrastructura, fie ca e vorba de sosele, cai ferate, poduri, scoli ori spitale, sunt trase pe linie moarta din cauza lipsei banilor. Impactul in economie poate fi devastator.
Începuta în 2007, autostrada Bucuresti-Ploiesti se termina brusc în centura Capitalei. Restul de 6,5 kilometri care ar asigura legatura cu orasul nu sunt gata nici azi, la sapte ani de la startul lucrarilor. Motivul principal al întârzierii a fost lipsa finantarii. Între timp, s-a adaugat si o disputa între constructor si CNADNR. Cert este ca soseaua rapida planificata a prelua din traficul de pe cea mai aglomerata ruta din România mai are de asteptat mult si bine pâna la finalizare. Timp în care cei mai multi soferi prefera, în continuare, aglomeratul si mult mai periculosul DN1.
În aceeasi situatie sunt si alte santiere de infrastructura din Bucuresti sau împrejurimi. Lucrarile la nodul rutier de la Ciurel, primul pas spre constructia unui drum expres între Splaiul Independentei si autostrada Bucuresti-Pitesti, reluate în primavara, s-au oprit din nou, dupa doar câteva luni, din acelasi motiv – lipsa banilor. Pe jumatatea de sud a centurii Capitalei (partea pe care se înregistreaza în prezent cele mai mari ambuteiaje si unde suprafata de rulare este în cea mai proasta stare) fondurile pentru modernizare au fost taiate înca din 2012 si nu sunt semne ca munca se va relua prea curând. Dimpotriva, si lucrarile deja începute au început sa se degradeze. Tot blocate si tot din lipsa de finantare sunt si lucrarile la alte sosele, unele aflate în stare avansata, cum ar fi centura Suceava, sau destul de avansata, ca DN18 Moisei-Iacobeni, care asigura legatura între Maramures si Bucovina. Ultimul contract a si fost reziliat între timp, firma constructoare, Shapir Structures, refuzând, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, sa lucreze pe banii ei. Lucru pe care alte companii l-au facut (aceleasi surse spun ca reabilitarea drumului national Sibiu-Medias-Sighisoara s-a facut pe banii austriecilor de la Strabag, care înca au de recuperat sume importante, dar si ca si unele firme autohtone, ca UMB Spedition, practica, pe scara larga, acest sistem de creditare mascata a statului).
Detalii, pe Capital
