Oltenii sunt mai rapizi decat ardelenii si la plata ratelor la banca
O comparatie a restantelor la credite in functie de fiecare judet al tarii, conform datelor BNR de la finalul anului 2012, ne arata ca nu avem discrepante majore privind riscul asumat de banci atunci cand au acordat imprumuturi in diverse regiuni ale tarii.
Daca vi se pare ca aceasta rata a restantelor este prea mica in comparatie cu alte date vehiculate in ultimul timp, si anume rata creditelor neperformante, care a ajuns la 18,23% la finalul anului precedent, trebuie facute cateva precizari. In cazul indicatorului privind creditele restante, pe baza carora am realizat acest top al judetelor, este inregistrat doar principalul, adica valoarea creditelor acordate, fara dobanzile aplicate de banca si restantele scoase in afara bilanturilor, adica vandute firmelor de recuperare sau altor institutii.
De asemenea, sunt contabilizate intarzierile la plata de cel putin o zi, pe cand in cazul ratei creditelor neperformante se inregistreaza restantele de peste 90 de zile, caz in care sansele de recuperare a imprumuturilor acordate sunt destul de reduse, mai ales in cazul celor negarantate.
Revenind la comparatia pe judete, liderul creditelor neperformante este judetul Salaj, cu o rata de peste 22%, pe cand cei mai disciplinati in relatia cu bancile se dovedesc gorjenii, care se pot mandri cu o rata la jumatate fata de media sistemului, respectiv de 5,6%. De ce unele judete sunt mai corecte decat altele in relatia cu bancile?
O intrebare fireasca, dar la care e destul de greu de raspuns, intrucat sunt implicati mai multi factori, precum politicile de risc ale bancilor, performanta firmelor creditate si cazurile de faliment sau insolventa, situatia materiala a persoanelor fizice, dar si mentalitatea acestora in privinta datoriilor, diferita probabil de la zona la alta. De exemplu, daca dintre primele 10 judete campioane la restante 6 sunt din Transilvania, in primele 10 cele mai disciplinate se afla doar Harghita, restul fiind din sudul tarii. Insa ceea ce putem compara noi, pe baza cifrelor, sunt tipurile de credite contractate, mai exact daca sunt in lei sau valuta, pentru afaceri, consum sau pentru investitii imobiliare.
Daca ne uitam la datele aferente judetului Salaj, vom vedea ca in privinta monedei in care au fost acordate imprumuturile, discrepanta nu este foarte mare intre cele in lei si cele in alte valute, ultimele fiind predominante, ca in cazul mediei pe sistem. Exista insa o diferenta destul de mare intre intarzierile la creditele in lei, de aproape 26%, si cele in valuta, de numai 19%, in ciuda faptulului ca cei care au de rambursat credite in euro sau franci elvetieni au trebuit sa scoata mai multi bani din buzunar pentru rata, din cauza deprecierii leului.
O explicatie poate fi aceea ca cea mai mare parte a creditelor imobiliare, cu un grad de risc mult mai scazut decat cele de consum, sunt in valuta, si doar o parte insignifianta in lei. De asemenea, si volumul de credite de consum in valuta din acest judet este dublu fata de cel in lei, ceea ce inseamna ca si aceste tipuri de imprumuturi in alte monede au performat mai bine decat cele in moneda nationala.
Mai multe restante la creditele in lei
De altfel, in privinta gradului de performanta a creditelor in functie de valuta, vom descoperi ca primele 10 judete cu cele mai mari rate de intarziere inregistreaza, fara exceptie, dificultati mai mari cu rambursarea imprumuturilor in lei decat in alte monede. Ba chiar, in unele cazuri, precum Braila, observam ca restantele la finantarile in moneda nationala (20,5%) sunt de trei ori mai mari decat la cele in euro sau franci (7,2%), desi, si in acest caz, volumele celor doua tipuri de imprumuturi sunt relativ echilibrate.
Pe de alta parte, daca analizam judetul cu cele mai putine restante, Gorj, vedem ca, desi imprumuturile in lei sunt de aproape trei ori mai multe decat cele in valuta, riscul este aproape acelasi pentru ambele tipuri de finantari: in jur de 5,5%. Daca ne uitam insa la clientii bancilor, atat firmele, cat si populatia au volume de credite apropiate in lei, in timp ce in valuta creditele populatiei sunt de trei ori mai multe decat ale firmelor. In privinta destinatiei imprumuturilor, creditele de consum ale populatiei in lei sunt de doua ori mai multe decat cele in valuta, in timp ce valoarea totala a acestor credite, de 782 de milioane de lei, este incomparabil mai ridicata decat cea a creditelor imobiliare, de doar 192 de milioane de lei.
Detalii, pe Finantistii
