OUG nu obliga la suspendarea ratelor, doar bancile o pot face. Efect: neperformante mai mari si indicatori de lichiditate mai mici. ANALIZA
Ordonanta pentru suspendarea ratelor la credite nu prea ajuta creditorul. La felul în care este pusa acum problema (înainte de publicarea în Monitorul Oficial si de publicarea normelor metodologice), românii care scapa de Covid 19 vor plati rate mai mari sau vor contribui la cresterea numarului de credite neperformante. Teoretic, bancile câstiga la capitolul profitabilitate prin aceasta OUG, dar pierd din indicii de lichiditate. BNR a anuntat ca "închide ochii", dar va salva orice institutie bancara cu probleme.
Ordonanta de urgenta anuntata la sfarsitul saptamanii trecute de catre ministrul Finantelor, Florin Citu, demonstreaza in prima faza ca ratele romanilor care vor dori sa isi amane plata ratelor cu "pana la 9 luni" pe perioada pandemiei de coronavirus, vor cunoaste o crestere medie cuprinsa intre 4,59% si 24,16%, in functie de soldul si tipul creditului la ratele pe care le vor avea de platit dupa suspendare.
Astfel, daca luam in calcul un credit ipotecar de 24.000 de lei, cu dobanda de 5,56% pe 25 de ani, la care clientul a achitat rate egale de 1.482 de lei timp de trei ani si jumatate, vom constata ca dupa o suspendare de noua luni, clientul are de platit in plus la creditul ipotecar 9,524.55 lei rezultati din dobanzile aferente creditului si neplatite pe perioada celor 9 luni de suspendare. In acest context, potrivit OUG de suspendare a ratelor, dobanzile acumulate in perioada de suspendare, garantate de stat de altfel, se vor achita ca surplus la rata creditului ipotecar pe o perioada de pana la 5 ani. In acest context, rata viitoare a creditului devine 1.574 de lei, ceea ce inseamna o crestere de 5,9% a ratei initiale.
Daca din intamplare ai contractat acelasi tip de credit acum 12 ani, cu aceeasi dobanda (desi acum 12 ani dobanzile erau ceva mai mari) si aceeasi rata, dupa perioada de suspendare a ratelor, vei avea de platit tot o rata mai mare decat cea initiala: de 1.553 de lei, acumuland o crestere de 6.922 lei din dobanzi si de 4,57% la nivelul ratei creditului. Este adevarat, in perioada de suspendare a ratelor, dobanzile s-ar putea sa cunoasca o anumita scadere, mai ales datorita pachetului generos de actiuni de injectare de lichiditate anuntat de BNR.
La creditul de consum, cresterea volumului ratelor inregistrata dupa o suspendare de plata a ratelor de circa 9 luni este si mai mare. Astfel daca luam in calcul un credit de 20.000 de lei, rambursabil in 5 ani, cu o rata lunara egala de 430 de lei pe luna, la o dobanda de 10,53% pe an, dupa achitarea a 18 rate, circa un an si jumatate, iti suspenzi ratele de credit pentru 9 luni, si te trezesti ca vei plati o rata nou de 567 de lei pentru restul perioadei de creditare, pentru un total al dobanzilor de 1.224 lei. Practic, rata initiala creste cu 24,16%.
Dobanda perceputa de banca reprezinta de fapt plata increderii pe care banca ti-a acordat-o atunci cand ti-a dat creditul. Faptul ca pe durata suspendarii ratelor banca nu suspenda dobanzile este o decizie a sistemului bancar si nu a statului, care se vede acum nevoit sa garanteze dobanzile din perioada suspendarii. Mai exact, daca un client nu reuseste sa isi plateasca imprumutul, banca isi incaseaza de la stat cuantumul dobanzilor exprimat mai sus. Mai exact, din aceasta ecuatie pierde in primul rand clientul! El va trebui sa plateasca rate mai mari daca nu poate duce mai departe creditul. Urmatorul perdant este statul roman - el va trebui sa plateasca bancilor dobanzile daca un client nu mai poate achita creditul (atentie, nu conteaza daca a murit sau a intrat in faliment personal nedeclarat!).
Detalii, pe Economica
