Politicieni din Pro Romania, ALDE si chiar PSD cer feedback mediului de afaceri privind oportunitatea abrogarii OUG 114 si OUG 19
Dupa ce în martie Comisia Europeana a cerut declansarea infringementului din cauza plafonarii pretului la gaze din OUG 114/2018 si dupa ce a fost gasita solutia de avarie prin OUG 19/2019, membri ai unor partide politice au început sa întrebe reprezentantii mediului de afaceri ce se poate întâmpla daca cele doua ordonante sunt pur si simplu abrogate. Se pare ca lucrurile nu stau atât de simplu deoarece ordonantele au început deja sa produca efecte, iar în România nu exista nici o lege care sa spuna ce se întâmpla cu contractele care s-au încheiat în perioada în care ordonantele respective au produs efecte.
Surse din mediul de afaceri spun ca autoritatile au modificat OUG 114 prin OUG 19/2019 ca o solutie de avarie, dupa ce au constatat ca nici promisiunile facute oricum nu pot fi indeplinite, Comisia Europeana a cerut declansarea infringementului asupra OUG 114 si probabil ca urmeaza si asupra OUG 19/2019, iar efectele in piata nu sunt deloc cele scontate.
Reprezentanti ai mediului de afaceri primesc feedback de la la politicieni de la partidele Pro Romania, ALDE si chiar PSD ca ei si-ar dori sa schimbe/abroge ordonantele care limiteaza drastic activitatea economica.Totusi, lucrurile nu sunt atat de simple.
Cele doua ordonante de urgenta au obligat ANRE sa modifice tot sistemul pe zona de energie si gaze, unde piata incepuse sa fie concurentiala. Plafonarea pretului la gaze naturale favorizeaza importurile, iar problemele s-au mutat acum la producatori, in timp ce 70% dintre furnizori sunt aproape in insolventa, spune membrul unei organizatii patronale de profil.
Efectele ordonantelor nu sunt resimtite de consumatori direct, dar, in urma incheierii noilor contracte, toata povara pretului se muta pe industrie si consumatorii resimt automat cresterea preturilor din import la gaze si petrol. De aceea, patronatele din domeniu considera ca modificarile acestei legislatii trebuie sa fie facute pe baza de dialog si mai ales dupa o identificare corecta a consumatorului vulnerabil.
Detalii, pe Economica