Ponderea datoriei publice in valuta este de peste 52%. Costurile cu plata acesteia, de cel putin doua ori mai mari decat la cea in lei
Ponderea datoriei în valuta în total datorie publica a ajuns la aproximativ 52% la finalul lui 2018. Odata cu împrumutul de 3 miliarde de euro de la sfârsitrul lui februarie si înca 1,25 miliarde de euro programate pâna la sfârsitul anului, ponderea acesteia în total datorie externa se va creste, iar costurile cu plata acesteia cu atât mai mult. Cel putin patru riscuri însotesc o pondere majora în valuta a datoriei publice.
Ministerul Finantelor a incasat pe 4 aprilie 2019 fonduri in valoare de 3 miliarde de euro aferente emisiunii de euroobligatiuni lansate in 27 martie pe pietele internationale iar suma va consolida rezerva existenta in Trezoreria Statului la un nivel care acopera peste 7 luni din necesarul de finantare al anului 2019, informeaza institutia. Desi emisiunea Ministerului Finantelor este un succes, chiar daca putin cam scump, nu putem sa nu atragem atentia asupra faptului ca datoria publica in valuta ajunsese la sfarsitul anului trecut la aproximativ 52% din totalul datoriei publice al Romaniei. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor, totalul datoriei publice in 2018 a fost de 330,14 miliarde lei, adica 35,1% din PIB. Teoretic un procent inca mic.
Cand incepi sa analizezi componenta datoriei publice si evolutiile economice, lucrurile se schimba insa. Potrivit acelorasi rapoarte ale MF, din totalul datoriei publice 51,3% din datoria publica totala este reprezentata de datoria statului in valuta. Numai estimarile de risc de curs valutar pe anul trecut realizate de specialistii Ministerului de Finante arata ca, toate expunerile statului pe valutele dolari, euro si yeni japonezi se dubleaza in timp de un an.
Faptul ca ponderea datoriei publice in valuta este mai mare decat cea in lei atrage dupa sine niste riscuri. Potrivit presedintelui CFA, Adrian Codarlasu, "piata interna nu mai are suficiente resurse sa imprumute statul, dar majorarea ponderii datoriei statului in valuta in totalul datoriei publice atrage dupa sine o serie de riscuri", potrivit presedintelui CFA.Principalul risc al cresterii ponderii datoriei publice in valuta este dat de deprecierea leului, fapt care duce la majorarea costului datoriei publice. Perspectiva este cu atat mai sumbra cu cat deficitele gemene, de cont curect si cel bugetar, au ajuns la niste valori foarte mari, "cel commercial este la cel mai mare nivel din 2008 pana in prezent" dupa cum spune Adrian Cpdarlasu, presedinte CFA Romania.
Riscurile unei datorii mari in valuta sunt legate in primul rand de costurile generate de aceasta datorie. Astfel, in afara dobanzilor foarte mari la care s-a imprumutat statul roman, riscul legat de majorarea costurilor este cu atat mai mare in aceasta perioada in care leul are presiuni puternice de depreciere. "Avem iesiri de euro din economie, iesiri care se contorizeaza pe piata valutara interna si pun presiune pe leu. Aceste iesiri au contribuit la stimularea importurilor, in special cele de gaze naturale, stimulate fiind de plafonarea preturilor dictata prin OUG 114. Cresterea fara precedent a importurilor a condus la cel mai mare deficit comercial din 2008 si pana in prezent. La toate acestea se adauga inflatia in crestere, sa nu uitam ca Romania are inflatie mult mai mare decat cea din zona euro"
Detalii, pe Economica
