Reprezentantii sectorului bancar solicita extinderea cu 60 de zile a termenului pentru dezbaterea proiectului privind plafonarea dobanzilor
Asociatia Româna a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicita Parlamentului asigurarea unui dialog real si constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate si eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, potrivit unui comunicat al organizatiilor.
'Reprezentantii sectorului bancar solicita extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse initial pentru dezbaterea aprofundata a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate. Comunitatea bancara este profund ingrijorata de consecintele preponderent negative, atat asupra consumatorilor cat si asupra economiei, ce ar fi generate de potentiala intrare in vigoare a celor trei initiative legislative care se afla in diferite stadii de dezbatere atat in Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cat si in Camera Deputatilor (plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate)', se spune in comunicat.
Conform documentului, posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat si de studiul de impact prezentat public luni de catre KPMG Advisory, realizat la solicitarea ARB si CPBR. Studiul KPMG releva faptul ca, atat impactul individual, cat si cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o incetinire a cresterii economice, o scadere a consumului si investitiilor si la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe langa alte efecte ce vor afecta consumatorii in mod direct si imediat.
In comunicat se precizeaza ca propunerile legislative au implicatii multiple atat la nivelul consumatorilor cat si la nivelmacroeconomic, ca urmare a impactului individual si agregat. Principalele efecte cuprinse in studiul de impact sunt reprezentate de: inasprirea conditiilor de creditare/ reducerea creditarii cu impact direct asupra reducerii consumului (achizitii de locuinte, bunuri de folosinta indelungata si bunuri de larg consum) si a avutiei nete a populatiei; reducerea creditarii pentru achizitia de locuinte care poate creste presiunea asupra pietei imobiliare; adancirea diferentelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plata al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populatiei, cu potential de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate in planul protectiei consumatorilor; limitarea capacitatii institutiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanta in vederea gestionarii nivelului creditelor neperformante, cumulata cu aparitia litigiilor de obtinere a titlului executoriu care vor conduce la incarcarea suplimentara a sistemului judiciar.
De asemenea, alte efecte identificate sunt cresterea creditelor neperformante ca urmare a cresterii duratei si costurilor de recuperare, blocarii pietei secundare si a modificarii comportamentului la plata al debitorilor, ceea ce poate conduce la cresterea riscului de tara, reducerea profitabilitatii si a fondurilor disponibile pentru creditare si lipsa predictibilitatii legislative care poate avea consecinte negative asupra mediului de afaceri si a investitiilor.
Detalii, pe Economica