România digitală cu frâna trasă: cât de greu e să rezolvi online problemele cu statul?
În ciuda eforturilor de digitalizare, administrația publică din România întâmpină dificultăți în oferirea unor servicii online eficiente și accesibile. Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru 2023 arată un progres inegal, cu puține proceduri complet digitalizate și acces limitat la funcționalități avansate.
INS clasifică serviciile digitale ale instituțiilor publice în patru niveluri de sofisticare:
- S1 – furnizarea de informații
- S2 – acces la informații și formulare
- S3 – posibilitatea de a returna formularele completate către autorități
- S4 – realizarea complet electronică a procedurilor administrative, inclusiv plăți
Servicii online pentru cetățeni
În 2023, doar 21,6% dintre instituțiile publice ofereau servicii fiscale de nivel S4, permițând realizarea integrală online a unor proceduri. Pentru alte servicii administrative, nivelul de digitalizare rămâne redus, iar în domenii precum protecția socială sau urbanism, niciun serviciu nu atinge nivelul S4.
Plățile pentru amenzi, taxe de parcare sau școlarizare sunt complet digitalizate în doar 18,5% dintre cazuri, în timp ce 6,4% dintre instituții oferă doar informații de bază. În domeniul sănătății și pensiilor, 21% dintre servicii sunt pe deplin accesibile online, în timp ce majoritatea rămân la nivelul de bază.
Servicii online pentru companii
În ceea ce privește firmele, 94,1% dintre acestea au utilizat internetul pentru a interacționa cu autoritățile publice în 2023. Deși descărcarea de formulare și obținerea informațiilor sunt frecvent utilizate (peste 90%), doar 87% dintre firme au reușit să finalizeze integral proceduri administrative online.
Pentru taxe și impozite, 21,3% dintre instituții permit finalizarea complet digitală (S4). Contribuțiile sociale pentru angajați rămân aproape inaccesibile online, cu doar 0,3% dintre instituții oferind această opțiune. În ceea ce privește documentele transmise către ANAF, doar 2,5% dintre unități permit realizarea complet electronică.
Datele INS evidențiază un decalaj semnificativ între dorința de digitalizare și realitatea implementării, multe instituții oferind doar servicii de bază, fără posibilitatea de finalizare integrală online.
