Schimbarea C.A. al BNR luata in colimator de investitorii straini care ne cumpara bondurile pe piata externa. Romania, comparata cu Turcia
Schimbarea Consiliului de Administratie al BNR cu unul care sa reinventeze politica monetara este unul dintre riscurile care pot conduce la scaderea apetitului pentru risc al investitorilor straini, ceea ce ar conduce la retragerea investitiilor de portofoliu din România, deprecierea masiva a leului si chiar retrogradarea ratingului de tara, dupa cum spune Dan Bucsa, economistul sef al Unicredit Bank pentru zona Europei Centrale si de Est. Reinventarea politicii monetare ar însemna reducerea fortata a dobânzii, dupa modelul din Turcia, politica ale carei efecte negative sunt acum vizibile în tara de pe cele doua continente.
In prezentarea sa despre economia romaneasca si riscurile care pot ameninta stabilitatea economica a Romaniei in viitor, Dan Bucsa mentioneaza in primul rand politica fiscal actuala, care a adus nivelul salariilor la 20% din PIB (nivel similar celui din timpul crizei economice si care mai apoi a fost corectat), aparitia recesiunii tehnice si chiar schimbarea actualului Consiliu de Administratie al BNR cu unul cu o orientare economica net diferentiata de ceea ce inseamna politica monetara in mod traditional.
Mai exact, economistul sef atrage atentia ca schimbarea CA al BNR de anul acesta este privita cu mare atentie de piata externa, cu atat mai mult cu cat, "suntem singurii care avem nevoie sa atragem investitii de portofoliu care sunt volatile si scumpe". Din cauza ca Guvernul are nevoie de acesti bani, dobanzile platite de Guvern sunt mai mari. "In afara Romaniei si a Turciei, toate celelalte tari se retrag de pe pietele externe din cauza riscului valutar, pentru ca veniturile oricarei tari sunt in moneda nationala. Daca leul se depreciaza, datoria Romaniei va creste in termeni nominali", a spus Bucsa.
El a atras atentia asupra faptului ca o modificare fortata a politicii de dobanzi ar apropia si mai mult Romania de exemplul Turciei, care este acum in recesiune economica si ca stabilitatea politicii monetare este cu atat mai importanta. O astfel de politica monetara ar diminua masiv apetitul pentru risc al investitorilor si am putea asista, la fel ca la sfarsitul lui 2018, (n.a.- dupa aparitia OUG 114) la iesiri de capitaluri din tara.
Acum leul scade anual cu circa 10 bani, iar dobanda de politica monetara va ramane la nivelul actual, urmand ca spre sfarsitul anului viitor sa avem eventual o reducere de dobanda. Asta in conditiile in care riscurile sunt evitate. Unul dintre ele este chiar limitarea imprumuturilor externe ale Guvernului pentru finantarea datoriei publice. Economistul subliniaza ca o continuare a politicii de majorare a salariilor si pensiilor va avea drept consecinte accentuarea si mai puternica a inflatiei, deficitului extern si a celui bugetar.
Detalii, pe Economica
