Butnariu, RGDA: Romania este cel mai mare centru de dezvoltare de jocuri in Europa de Est, dar apar amenintari. Statul trebuie sa ajute
Industria de gaming din România a prins aripi în ultimii zece ani si numara în prezent peste 6.000 de angajati care lucreaza în peste 80 de studiouri. În 2017, cifra de afaceri a dezvoltatorilor de jocuri a atins 156 de milioane de dolari, în crestere cu peste 11% fata de anul anterior. Cu toate acestea, România este înca în spatele Poloniei, iar pozitia noastra în regiune ar putea fi amenintata de Ucraina.
In Romania exista aproximativ 80 de studiouri independente de jocuri care angreneaza in jur de 6.000 de angajati. Majoritatea se afla in Bucuresti, unde sunt localizate peste jumatate dintre ele, apoi urmeaza Cluj, Craiova, Timisoara si Iasi, potrivit celor mai recente date disponibile.
ECONOMICA.NET a stat de vorba cu Catalin Butnariu, presedintele Asociatiei dezvoltatorilor de jocuri din Romania (RDGA) intr-un interviu in care vorbeste despre asociatie, educatie, piata locurilor de munca, precum si despre provocarile industriei, dar si potentialul acesteia de a se dezvolta in regiune si in lume.
Rep: De ce anume are nevoie industria de gaming pentru a se dezvolta in Romania?
Catalin Butnariu: Industria de gaming din Romania a inceput in anii '90 ca un centru de outsourcing pentru companii mari, si a ramas asa pana in 2010, chiar daca in timp au aparut si companii mai mici. Dupa aceea au inceput sa apara treptat si companii romanesti care sa aiba produse de succes, ofereau tot servicii, dar au inceput sa fie companii cu capital romanesc.
Ca sa ne remarcam ca industrie avem nevoie sa trecem de la outsourcing la dezvoltarea de produs. Sunt semnale, de altfel daca ne uitam si in Europa, la alte tari care sunt dezvoltate pe acest domeniu, au ajuns acolo datorita produselor de succes dezvoltate local, si aici ca exemplu avem Polonia, Finlanda. Este ce ne lipseste cel mai mult.
In Polonia sunt 200-300 de studiuouri care au cam acelasi numar de angajati ca la noi pentru ca nu au multinationale care sa fie prezente acolo si care sa faca outsourcing. Ei au companii mari, multinationale, dar sunt poloneze si asta e diferenta. Dar ajuns acolo pentru ca au dezvoltat jocuri care au avut succes foarte mare si au crescut si asta a tras toata industria de jocuri in sus. La fel a fost si in Finlanda.
Ne lipseste dezvoltarea de produs pentru ca antreprenoriatul nu este suficient de bine dezvoltat si nu neaparat din lipsa dorintei oamenilor de a porni propriul studio, pentru ca apar din ce in ce mai multi, dar nu este un mediu care sa fie foarte stimulat. In general, antreprenoriatul din Romania fata de alte tari din Europa nu este atat de dezvoltat. Daca ar exista niste scheme de ajutor sau facilitati care sa contribuie la dezvoltarea sectorului, cu siguranta ar fi de ajutor. Iarasi, daca ne uitam afara sunt multe tari in care exista astfel de scheme. Sunt multe tari in care jocurile sunt vazute ca o industrie creativa cu potential, un element de cultura a tarii si exista foarte multe programe, scheme de finantare dedicate pe acest sector. Sunt foarte multe companii de jocuri listate pe bursa din Polonia. Pur si simplu este un ecosistem mult mai bun. Noi trebuie sa ne creem acel ecosistem si asta presupune zona de antreprenoriat si tot ce inseamna acest lucru: investitori, programe de incubare, accelerare. Aici incep sa se miste lucrurile, adica in ultimii ani exista o miscare in acest sens, poate nu specific pe gaming, ci mai mult pe tehnologie in general.
Rep: Cum ar trebui sa arate, concret, o astfel de facilitate?
CB: Aceasta intrebare inca nu are un raspuns universal valabil, depinde foarte mult de context, ce functioneaza intr-un loc nu inseamna ca functioneaza atat de bine si la noi. Noi avem, de exemplu, acea scutire de impozit care se aplica IT-ului. Exista acest avantaj, care e singurul, dar e important si nu am fi ajuns la cei 6.000 de angajati fara aceasta facilitate. Dar aceasta scutire de impozit faciliteaza exact zona de outsourcing in multinationale pentru ca este eficient sa angajezi mai multi oameni, sa creezi locuri de munca, nu stimuleaza neaparat partea creativa, de dezvoltare de produs. Aici ar fi nevoie de alte lucruri, poate niste granturi specifice pentru zona de gaming. Insa in Bucuresti, care este considerata zona dezvoltata, nu beneficiaza de fonduri regionale, acestea fiind mai degraba destinate zonelor mai putin dezvoltate si acest lucru este o problema pentru noi deoarece in Capitala sunt cele mai multe studiouri.
Detalii, pe Economica
