Cat de mult se clatina fotoliul lui Adrian Sarbu

matoare

Probabil ca influenta lui Adrian Sarbu asupra formarii societatii romanesti postrevolutionare este chiar mai mare decat o intuiti. Sarbu a inventat stirile serioase, a produs „fenomenul“ PRO si tot el a tabloidizat si mercantilizat presa. Pe vremuri, avea puterea sa hotarasca cine castiga alegerile si sa transforme peste noapte orice anonim intr-un  star de televiziune. De cativa ani, Shogunul (porecla sa favorita) a parasit scena locala evoluand la un nivel superior, in lumea proiectelor globale si invaluit de aerul tare de pe Wall Street. La data de 27 februarie, Central Media Entreprises (CME), compania pe care o conduce efectiv din 2009 Adrian Sarbu, cu afaceri in Cehia, Romania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia si Croatia, isi va publica rezultatele pentru anul 2012. Nu va fi o sarcina placuta, si analistii media asteapta cu interes declaratia CEO-ului. Sarbu va trebui sa dea, din nou, explicatii pentru scaderi ale veniturilor si audientelor, asa cum o face de doi-trei ani incoace. Ar putea fi rezultatele de anul trecut picatura care umple paharul pentru actionarii CME? In continuare, o scurta analiza a businessului CME, analiza ce nu poate fi completa fara portretul lui Adrian Sarbu.

Alternative de CEO

„Cred ca are trei variante. In primul rand, sa ramana la CME - Time Warner, unde a facut o treaba buna, cred eu. Si mai cred ca nu prea are nimeni, cel putin dintre cei pe care ii cunosc eu, capacitatea sau dreptul sa comenteze la acest capitol, pentru ca jobul a fost si este foarte dificil, mai ales in criza. Apoi, e posibil sa se intoarca in Romania, unde sa preia un proiect nou, insa in niciun caz ca angajat, asa cum am mai citit pe ici pe colo, ci intr-o asociere unde sa aiba un cuvant important de spus. Si, bineinteles, se poate retrage din afaceri - eu, unul, asta as face - dar nimeni nu cred ca si-l imagineaza pe Sarbu ­apucan­du-se de pescuit“, spune Dragos Stanca, fost colaborator al lui Adrian Sarbu si actual antreprenor pe piata media locala ca reprezentant al Facebook, Skype si al altor site-uri locale. „E un moment complicat, in care multe voci informate anunta plecarea aproape sigura a lui Sarbu. Eu nu cred asta. Nu sunt deloc convins ca Warner e sigur ca fara Sarbu ii va fi mai bine“, spune si Catalin Tolontan, care a lucrat cativa ani cu Sarbu. La cealalta extrema, oficialii departamentelor de comunicare ale CME, catre care ne-a directionat chiar Sarbu, nici nu iau in calcul o asemenea varianta si, ca sa spunem lucrurilor pe nume, ar fi complet neprofesional sa o faca. „Nu cred in varianta unui proiect nou in zona de televiziune. Pur si simplu, piata romaneasca s-a modificat, nu mai este deloc usor sa vii din urma si sa ataci un loc in top“, completeaza Mihnea Vasiliu, CEO la Ringier si care i-a fost alaturi lui Sarbu aproape 15 ani in mai toate proiectele media. Toate opiniile consultate de Capital au insa un numitor comun: acum, mai mult ca niciodata, exista posibilitatea ca Sarbu sa paraseasca CME.

Sarbu, preferatul lui Ronald Lauder

Dupa ce in 1991 infiintase Mediafax, Pro FM, primul radio privat local, si imediat alte cateva proiecte media, Adrian Sarbu isi cristalizase proiectul unei televiziuni private. Avea deja compania Media Pro, care facea productie si adunase in jurul sau o parte din oamenii de la posturile SOTI si AMEROM. Pentru a merge mai departe, avea nevoie de finantari inaccesibile in Romania si, cu ajutorul prietenului sau, omul de afaceri Ion Tiriac, l-a cunoscut pe miliardarul Ronald Lauder, mostenitorul imperiului cosmeticelor Estee Lauder. A fost „dragoste la prima vedere“. Dupa o saptamana petrecuta impreuna cu Sarbu la Poiana Brasov, in 1993, Lauder, care tocmai lansa in Cehia postul Nova TV, a acceptat sa investeasca in proiectul de televiziune. Nu este vorba doar despre bani, 20 milioane dolari, ci mai ales despre know-how. „Sarbu este un vizionar. Are capacitatea de a simti instant care produs de media va merge si care nu“, spune Mihnea Vasiliu. Reteta succesului de piata o cunosteau specialistii din echipa pusa la dispozitie de Lauder, care au luat reteta americana, au condimentat-o cu ideile lui Sarbu si au lansat, pe 1 decembrie 1995, postul Pro TV. Statia a fost un succes instant, devenind in scurt timp lider de piata, cu un Adrian Sarbu in control absolut asupra continutului, incepand cu coafura prezentatoarelor si stilul de redactare a stirilor. Totul s-a facut cu cheltuieli enorme - „daca are incredere intr-un proiect, nu se gandeste la bani“, spun apropiatii sai - si cu beneficii putine pentru actionari, intre care, alaturi de Lauder, se numara si Ion Tiriac. Pe langa Pro TV, Sarbu a dezvoltat in anii respectivi si multe alte proiecte, a lansat ziare si reviste, Pro Sport in 1997 si Ziarul Financiar in 1998, a dezvoltat productia de continut prin Media Pro si a extins numarul canalelor operate de Pro TV. „Interventia sa personala era decisiva. De exemplu, nimeni, nici eu, nu credeam in succesul Ziarului Financiar. Noi ­ne-am inselat, el a avut dreptate. A mai dat si rateuri, dar in general flerul nu-l insela“, spune Mihnea Vasiliu, care conducea majoritatea afacerilor lui Sarbu. Folosind la maximum sinergiile dintre companiile sale si cu o presiune enorma pe angajati si colaboratori, grupul Pro a atins performante notabile si a putut profita de explozia din piata media inceputa in 2003-2004. Apropo de fler, in perioada respectiva Sarbu avea pregatita la cheie o statie tv de stiri. A renuntat in ultimul moment, dupa ce in piata au intrat Dan Voiculescu (Antena 3) si Sorin Ovidiu Vantu (preluare Realitatea TV).

Lauder, protectorul lui Adrian Sarbu

Primul profit net raportat de Pro TV - companie care opera statiile tv - compania in care avea actiuni Ronald Lauder a fost in 2004. Mult mai profitabile fusesera diviziile de productie, reunite in Media Pro International si Media Vision, care-si vindeau productiile catre Pro TV SA. Evident ca era o afacere avantajoasa pentru Sarbu, sesizata de actionarul minoritar Ion Tiriac. „Sarbu era in conflict cu Tiriac, care avea o relatie privilegiata cu Lauder. Sarbu avea nevoie de bani ca sa rascumpere actiunile lui Tiriac si sa-si conserve pozitia in Pro TV si de aceea a fost silit sa vanda ProSport pe 6,5 milioane de dolari. Ani in sir a fost furios pe Tiriac pentru ca a avut impresia ca i-a fortat mana“, spune Tolontan. Roland Lauder avea insa cu totul alte preocupari. Lupta din greu pentru a redobandi controlul asupra postului Nova TV pe care-l infiintase in Cehia si pe care i-l „furasera“ cu acte managerii statiei in 1999. Cu multe eforturi, Lauder a primit de la statul ceh, care nu-i protejase interesele, compensatii de 353 milioane dolari in 2003. Anul urmator, compania lui Lauder, CME, cumpara din nou Nova TV, de data asta de la PPF Group, pentru suma de 642 milioane dolari in cash si actiuni. Miliardarul avea probleme si in Ucraina, unde avea un business tv complicat. Cum a ajuns Lauder in estul Europei? O spune chiar el intr-un interviu pentru New York Times: „Oriunde calatoream, oamenii imi spuneau ca vor televiziune. Totul era controlat de stat. Spuneau ca vor stiri, si nu doar propaganda“. Cotat de Forbes cu o avere de aproape trei miliarde dolari la vremea respectiva, Lauder este un investitor extravagant. Investitiile sale in media din estul Europei palesc in fata celor in arta, de exemplu. In 2006, a platit 135 milioane dolari pentru portret de Gustav Klimt, cel mai mare pret platit vreodata la vremea aceea pentru o singura lucrare.  Lauder a ales sa se adreseze „problemei“ din Romania prin achizitia agresiva de actiuni in companiile lui Sarbu. In 2006, a platit cash 27,2 milioane dolari pentru un pachet de 5% din actiunile Pro TV si pentru actiuni in Media Pro International si Media Vision. O tranzactie ce avea sa se repete anul urmator, dar la un pret de 49,8 milioane dolari, plus actiuni. In continuare, Pro TV SA, controlata de CME, a cumparat produse, servicii si drepturi intelectuale de la firmele lui Sarbu, volume cuprinse intre 30 si 50 milioane dolari anual.

Detalii, pe Capital