Ce noutati aduce CODUL insolventei
Romania ar putea deveni prima tara din UE care sa adopte un cod al insolventei. Proiectul, la care lucreaza 30 de specialisti in domeniul juridic, aduce numeroase modificari si va avea un impact substantial, in conditiile in care declararea insolventei pentru a scapa de datorii a devenit deja un fenomen national.
"Codul insolventei va cuprinde tot ce inseamna legislatie in domeniu: preinsolventa, insolventa, dar si Legea falimentului bancar si Legea insolventei societatilor de asigurare. Proiectul ar trebui sa ajunga in toamna in Parlament", spune Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa. La proiectul finantat de Banca Mondiala lucreaza un grup de 30 de avocati si practicieni in insolventa, profesori universitari si reprezantanti ai Asociatiei Romane a Bancilor, ai ANAF, ai Ministerului Finantelor si din Ministerul Justitiei.
O forma provizorie a legii a fost deja redactata, insa, din motive care tin de clauzele de confidentialitate, continutul ei nu poate fi, deocamdata, dat publicitatii. Totusi, Capital a reusit sa afle cateva dintre cele mai importante modificari ce vor fi aduse legislatiei privind insolventa. In esenta, noile reglementari ar trebui sa simplifice procedurile, dar si sa ofere un mediu propice pentru reorganizari, in conditiile in care, in prezent, peste 95% dintre firmele care isi declara insolventa ajung, pana la urma, in faliment.
Mai mult decat atat, Banca Mondiala impune eliminarea unor restrictii in ceea ce priveste cererile de insolventa. Este vorba, in primul rand, despre anumite termene. De exemplu, in prezent, creditorul nu poate solicita insolventa debitorului decat dupa ce au trecut 90 de zile de la scadenta ultimei facturi. Acest termen va fi eliminat, cel mai probabil, dupa intrarea in vigoare a noilor reglementari.
De asemenea, Codul va crea instrumente noi care sa permita evitarea situatiilor in care manageri sau actionari ai companiilor se folosesc de procedura insolventei in mod fraudulos, cu unicul scop de a evita platile catre creditori si fara intentii serioase de reorganizare. Avantajati de noile prevederi vor fi, din informatiile Capital, si creditorii chirografari (de exemplu, furnizorii firmelor intrate in insolventa) care, in prezent recupereaza sume infime sau chiar egale cu zero. Bancile, ca si statul, de altfel, incearca, la randul lor, sa obtina pozitii mai bune in cazul insolventelor si au trimis propuneri in acest sens.
Piedica la „combinatiile intragrup“
„Una dintre modificarile importante va fi, cu siguranta, introducerea unor prevederi pentru grupurile de firme. Holdingurile vor fi tratate ca un tot unitar, o singura procedura de insolventa, un singur administrator judiciar. Este extrem de greu sa administrezi o insolventa pentru patru firme, sa zicem, dintr-un grup, la patru tribunale, din patru orase, cu patru administratori diferiti“, explica, pentru Capital, Stan Tirnoveanu, partener la casa de avocatura Zamfirescu Racoti Predoiu.
Pe langa avantajele evidente (costuri si birocratie reduse, deci sanse mai mari de revenire) pe care le aduce actionarilor si managerilor bine intentionati ai grupurilor de firme, un tratament unitar pentru holdinguri ar fi si o piedica importanta in calea actionarilor care incearca sa se sustraga in mod abuziv de la platile catre creditori. In Romania, au existat suficiente situatii in care, de exemplu, actionarul isi transfera activele viabile catre anumite firme din grup si lasa datoriile pe alte firme pentru care, ulterior, cerea insolventa. Cum firmele sunt tratate separat, desi fac parte din acelasi holding, creditorii se pot trezi in fata situatiei de a nu avea ce recupera de la firma declarata insolventa. Acum, singura solutie e sa se indrepte, separat, impotriva firmelor „bune“ din respectivul grup, ceea ce presupune cheltuieli substantiale si timp pierdut in instante.
Control mai ferm din partea creditorilor
O buna parte a firmelor care sunt astazi in insolventa au ajuns in aceasta situatie din cauza unui management de rea-credinta sau, pur si simplu, slab calificat. Mai mult, spcialistii spun ca exista situatii in care respectivii manageri continua sa conduca afacerile firmelor chiar si dupa ce acestea au ajuns in insolventa, reducand, prin deciziile lor gresite, sansele unei reorganizari de succes. Codul insolventei aduce noutati si in aceasta privinta. „Vor fi conturate mult mai clar atributiile administratorului judiciar si cele ale administratorilor speciali. Supravegherea va fi mult mai bine reglementata. Administratorul judiciar (nr: reprezentantul creditorilor) va putea, de exemplu, sa verifice mai usor si sa denunte contractele paguboase incheiate de fostii manageri sau de administratorii speciali“, explica Tirnoveanu. De asemenea, noua legislatie ar putea crea instrumente noi pe care creditorii sa le foloseasca in cazul in care constata ca actionarii firmei „si-au pregatit“ insolventa.
Detalii, pe Capital
