Ce se va alege de gazul din Marea Neagra romaneasca, daca se va scoate intr-un final? Rusii, si nu doar ei, inunda Europa cu gaz
În momentul în care, daca vor fi scoase, gazele din Marea Neagra vor ajunge la tarm, tot mai mult gaz rusesc si caspic va fi pompat spre Europa. Pe lânga faptul ca vine târziu pe piata, pentru ca ceilalti se misca mai repede decât noi, e prea mult ca sa fie consumat în tara, iar conectarea la piata vestica, oricum obstructionata de Ungaria, este si ea întârziata.
Turk Stream
Zilele trecute, un nou proiect al gigantului rus Gazprom care vizeaza Europa a marcat o piatra de hotar. Grupul rus a anuntat ca a finalizat sectiunea subacvatica a primei conducte din cadrul proiectului TurkStream, care va face legatura intre Rusia si Turcia, via Marea Neagra. La nici un an de zile de la debutul proiectului – constructia a inceput pe 7 mai anul trecut - a fost asternuta pe fundul Marii Negre o conducta de peste 1.100 km, intre nord estul si sud-vestul ei. Ritmul in care s-a finalizat subtraversarea a fost de-a dreptul infernal: au fost pusi nu mai putin de 4 kilometri de teava in fiecare zi, in medie.
Aceasta este una dintre cele doua conducte pe care le presupune proiectul Turk Stream, prin care gazul rusesc va ajunge in Turcia, si, apoi, in Europa. Fiecare dintre ele va avea o capacitate de transport de 15,7 miliarde de metri cubi pe an. Deci, adunat, de aproape trei ori mai mare decat tot consumul de gaze al Romaniei. Constructia celei de-a doua conducte este estimata sa inceapa in trimestrul trei al acestui an, iar gazoductul, in care se vor fi investite in total sapte miliarde de dolari, va deveni operational anul viitor.
Nord Stream 2
Iar Turk Stream nu este singurul proiect mare al Gazprom. Mai cunoscut si mai mare decat el este Nord Stream 2, care va dubla capacitatea de transport al gazelor naturale rusesti spre Europa, via Marea Baltica.
Proiectul conductei de 9,5 miliarde de dolari, care va putea transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, intre Rusia si Germania, este deja sustinut de unele tari europene si beneficiaza de implicarea unor mari grupuri energetice occidentale ca Engie, Royal Dutch Shell sau OMV. Gazprom estimeaza ca aceasta a doua conducta, care practic va dubla, pana la 110 miliarde de metri cubi de gaze, capacitatea de transport (Nord Stream 1 este functional din 2011) va fi operational la finalul anului viitor, in ciuda sanctiunilor economice la care Rusia este supusa de Uniunea Europeana.
Prin aceste doua proiecte, rusii vor sa asigure aprovizionarea cu gaze naturale, la volume din ce in ce mai mari, a Europei, evitand Ucraina.
Detalii, pe Economica
