Cine pierde din robotizarea sistemului financiar bancar: cei care fac plati in valuta, pensionarii si cei cu venituri mici
De cel putin doi ani a început batalia împotriva cash-ului si crearea bancii fara bancheri. Tehnologia de ultima ora înlocuieste tot mai multe resurse umane si scade costurile bancilor. Desi fintech parea sa fie sursa de aur a viitorului, bankingul prefera roboteii: bancomatele multifunctionale, prin care poti face depuneri, retrageri, plati etc., se dovedesc a fi, cel putin pe termen scurt, principalii câstigatori. Cine pierde si cine câstiga din acest razboi, din punctul de vedere al operatiunilor bancare, nu al business-ului?
La o prima vedere, cu mic cu mare, toate bancile universale si trezoreriile aferente au inceput batalia impotriva cash-ului. Considerata scumpa, cu mari pretentii de transport si nu numai, gestionarea banilor cash a ajuns sa produca multe costuri adiacente pentru o banca. Context in care softistii s-au gandit ca incepe epoca lor si aici. Totusi, contrar asteptarilor, zona de fintech, intr-o expansiune accelerata in ultimii ani, nu da semne ca va dobori bankingul. Dimpotriva, automatizarea, roboteii pentru plati si incasari si, in curand, cei pentru acordarea si gestionarea creditelor, par la momentul actual sa acapareze intreaga piata.
Circa 2.000 de bancomate multifunctionale sunt instalate in BCR, Raiffeisen Bank, BRD, Unicredit, Banca Transilvania, Bancpost si Garanti Bank. Ing Bank are deja o suma considerabila de unitati fara cash si chiar fara bancheri, nu doar datorita i-bankingului, ci datorita acelor unitati Self Bank in care clientul intra pe baza de card, isi face toate operatiunile si apoi pleaca.
Mai mult, procesul de modernizare a retelei de unitati BCR a marcat pe 4 ianuarie 2018 o noua faza, odata cu transformarea a 28 de sucursale bancare din intreaga tara in filiale de tip cashless, complet functionale incepand chiar cu prima zi lucratoare a noului an. Reteaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale cashless, iar numarul acestora va creste pana la 125 pe parcursul anului 2018. In plus, dupa ce, cinci banci romanesti au integrat platforme online de preaprobare a creditelor, Banca Transilvania si Piraeus Bank ameninta ca in maximum doi ani vor acorda primul credit perfect online. Este clar ca avem de-a face cu o tendinta si este una a viitorului. Totusi, cine pierde din acest proces? Perdanti sunt, ca de obicei in ambele tabere: si la banci, in zona angajatilor bancari, si la populatia in sens larg si chiar la firmele micro.
Intrebati oficial, niciunul dintre bancheri nu a vrut sa raspunda, dar toti au recunoscut ca principalii perdanti sunt angajatii din front-office, casierii - cei a caror munca a inceput deja sa fie inlocuita de masinarii de gen MFM (bancomate multifunctionale care permit realizarea de operatiuni de depunere, retragere, plata facturi, plata rate etc.). Unul dintre bancherii intrebati a spus, chiar, sub forma de gluma, ca va creste concurenta pentru casierii de la Mega Image, principalii competitori ai casierilor de la banca (la nivel de salarii, cel putin, a precizat persoana in cauza). O alta categorie de angajati bancari care vor suferi dupa aceasta robotizare a sistemului bancar este salariatul din back office, dar doar cel din zona de tezaur deocamdata, pentru ca acolo se contabilizeaza cele mai multe operatiuni cu cash.
Detalii, pe Economica
