Explozie a salariilor din Ministerul Finantelor. Costul ar putea fi restrangerea personalului
O OUG care mareste brusc si exclusiv salariile din Ministerul Finantelor si din cel al Muncii, cu nu mai putin de 25%, a trecut de plenul Parlamentului si a plecat la presedintie pentru promulgare. Pe site-ul Ministerului Finantelor a mai aparut un proiect de ordonanta care prevede o majorare supimentara de 10% a salariilor din acelasi Minister. Este un vis mai vechi al ministrului Teodorovici, care asista de ceva vreme la un exod al specialistilor din Ministerul sau spre altele mai darnice. Finantele ofera acum unele dintre cele mai mici salarii din administratia centrala. Bugetul de personal nu se va modifica, ceea ce înseamna ca pot urma concedieri în etajele inferioare.
In timp ce ministerul are pregatita o ordonanta care prevede aducerea salariilor din Finante la nivelul stabilit pentru 2022, printr-o majorare de 10%, OUG 41/2018 a trecut de Parlament si se afla la promulgare la presedinte. Prin acest act se solicita majorarea cu 25% a angajatilor din aparatul propriu din MF si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale (MMJS).
O situatie inedita, intoarsa in favoarea bugetarilor din Finante (mai putin a celor din ANAF) a fost generata de o ordonanta de urgenta iesita din atentia publicului. Odata cu celebra modificare a OUG 114, pe ordinea de zi a guvernului sa aflat si obscura ordonanta de majorare cu 10% a salariilor bugetarilor din Finante. Cum respectiva ordonanta nu a mai fost aprobata la sfarsitul saptamanii trecute, ea a fost pusa in dezbatere publica pe site-ul Ministerului ai carui angajati s-ar putea bucura de ea. Respectiva ordonanta are absolut toate avizele luate, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, fiind cel care a cerut sedinta speciala a Consiliului Economic si Social pe 28 martie 2019.
Potrivit acestui OUG , functionarii din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finantelor Publice vor beneficia de salariile de baza prevazute de lege pentru anul 2022, iar procentul de majorare a salariului de baza creste cu 10%. Printre motivele invocate se afla existenta "functionarilor de elita", diminuarea diferentei fata de salariile mari din MFE, "deficit de personal de 7,5%", "grad de incarcare a functionarilor de 134%".
Conform notei de fundamentare, institutia gestioneaza domeniul financiar-fiscal al Romaniei, urmarind asigurarea functionalitatii intregului sistem organizational al statului, prin instituirea cadrului legal pentru colectarea veniturilor publice si urmarirea cheltuielilor astfel incat sa determine stabilitatea bugetara si, pe cale de consecinta, a echilibrului social si economic, elemente care privesc securitatea nationala.
Exod al creierelor din Finante
Surse guvernamentale au spus pentru ECONOMICA.NET ca multi dintre functionarii de top ai Finantelor au cautat si gasit locuri mai bune din punct de vedere financiar mai ales in domeniul public. In special in Ministerul Fondurilor Europene, unde, datorita competentelor, se califica la lefuri net superioare decat cele de la Ministerul Finantelor. Institutia plateste intr-adevar printre cele mai mici salarii din administratia centrala. Intr-un top al principalelor institutii centrale, fiind pe locul 26 din 30.
Detalii, pe Economica
