Fondul de Garantare a Depozitelor despagubeste doar bancile mici, in caz de faliment. Bancile sistemice trec intai pe la BNR
Potrivit legii, bancile sistemice (primele 11 banci în cazul României) intra mai întâi în proces de rezolutie la BNR daca au probleme financiare, în timp ce celelalte 15 banci, daca au probleme, pot intra în faliment si deponentii sunt despagubiti în limita a 100.000 de euro de catre Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare (FGDB). Pentru bancile intrate în proces de rezolutie se încearca salvarea sau vânzarea catre un alt investitor. Depozitele clientilor sunt garantate la rândul lor, dar se preiau initial în asa numitele "banci bune".
Masurile de rezolutie si redresare bancara, care au fost reintarite de Curtea Europeana de Justitie, reprezinta o serie de instrumente menite sa salveze bancile aflate in dificultate, apeland la mijloace interne bancii, cu protectia deponentilor cu depozite mai mici de 100.000 de euro si cu limitarea sprijinului guvernamental. Masurile de rezolutie bancare insa nu se aplica depozitelor garantate de o schema de garantare. Toate bancile aflate in rezolutie bancara intra in subordinea directiei specializate in rezolutie din Banca Nationala a Romaniei.
Mai exact, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare este mandatat sa acorde, in termen de 7 zile de cand conturile sunt declarate indisponibile, contravaloarea sumei aflate in depozitul clientului daca aceasta nu depaseste 100.000 de euro. In cazul bancilor sistemice, lucrurile sunt usor mai complicate. Din cauza riscului reprezentat de o astfel de banca, BNR va incerca totdeauna sa o salveze prin impartirea acesteia in good bank si bad bank. Good bank pastreaza obligatoriu si depozitele clientilor. Cele care depasesc 100.000 de euro intra cu o cota parte in actionariatul bancii. Bad bank se executa. "Deponentii, pentru a evita efectul de contagiune pleaca cu depozite cu tot la banca buna", spune Adriana Sirbu, directorul adjunct al FGDB.
Detalii, pe Economica
