Precedentul cipriot: depozitele bancare nu mai sunt in siguranta. Europa anunta un nou model

Ciprului: bailout de 10 miliarde de euro pentru stat si pentru care sistemul financiar trebuie sa intre la apa si deponentii trebuie sa contribuie. O banca, Laiki, va fi inchisa si modelul economic al Ciprului va fi schimbat pentru multa vreme. Sistemul de off-shore prin bancile cipriote va disparea pe masura ce deponentii isi vor retrage banii din depozite si nu vor veni cu altii noi, cand increderea a fost distrusa.

Nici retragerea banilor nu este o o chestiune usoara in Cipru. Bancile sunt inchise de mai bine de o saptamana si parlamentul a votat un pachet de legi pentru controlul capitalurilor. Retragerile de numerar vor fi limitate, la fel ca si transferurile de bani intre banci, locale sau straine. Bancile, cu ajutorul ordinelor statului, vor pune control pe cati bani au voie sa cheltuie deponentii care le-au investit cu increderea lor.

In Europa avem o tara in care deponentii - fie ei si rusi intr-o mare masura - au ramas fara bani, in care industria bancara a fost sfaramata, in care creditul bancar va disparea pentru ceva vreme, cu recesiunea adanca aferenta, si in care avem controlul capitalurilor.

Domnul Jeroen Dijsselbloem

In mod normal, in cazul in care ar fi fost o tara din afara UE, situatia din Cipru probabil ca nu ar fi interesat pe multa lume. Dar exista temerea ca Cipru este un precedent. Europenii au primit asigurari ca nu e cazul sa se ne ingrijoram. De la comisiarul UE Michel Barnier, la membrii BCE Ewald Nowotny si Joerg Asmussen, la seful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, si multi altii, toti au declarat ca situatia si masurile luate in Cipru sunt unice. Insa, prima fisura in unitatea unicitatii cazului cipriot a aparut azi.

Jeroen Dijsselbloem este ministrul de finante al Olandei si noul sef al Eurogrupului, care reuneste ministrii de finante ai zonei euro. Mandatul lui  Dijsselbloem vine dupa cel al luxeburghezului Jean Claude Juncker, omul care a decretat ca „atunci cand lucrurile devin serioase, trebuie sa minti”.

Dijsselbloem, intr-un interviu pentru Reuters, a facut o declaratie pe care lumea o anticipa inca de saptamana trecuta, dar care a lovit din plin pietele financiare, care dupa o scurta exuberanta la vestea ca s-a ajuns la un acord, au trecut din nou pe rosu.

„Daca exista un risc in banca, prima noastra intrebare este 'OK, ce aveti voi, bancherii, de cand sa faceti? Ce puteti face sa va recapitalizati singuri?' Daca banca nu o poate face, atunci vom vorbi cu actionariii si cu detinatorii de obligatiuni si le vom cere lor sa contribuie la recapitalizarea bancii, si, daca este nevoie, si deponentilor neasigurati”, spune olandezul.

Pe deponentii din bancile cipriote nu i-a intrebat nimeni daca vor sa contribuie. Si desi acum se vorbeste de deponentii neasigurati, planul de saptamana trecuta de confiscare a depozitelor ii includea si pe cei asigurati in limita a 100.000 de euro, care ar fi trebuit sa contribuie cu 6,7%. Acesta a fost mai mult decat un zvon sau o ipoteza de lucru, a fost un plan agreat de Cipru si Troika, care n-a mai fost implementat din pricina opozitiei parlamentului cipriot, care l-a picat la vot.

Olandezul continua sa vorbeasca despre contributia celor impilcati in banci la salvarea sau suportarea pierderilor institutiilor de credit. Pana acum, asa cum vom arata mai jos, vointa si putinta actionarilor de a suporta pierderile bancilor au lipsit in multe cazuri. Seful Eurogrupului ne asigura ca acestia nu vor mai avea cum sa lipseasca din salvarea bancilor cu probleme in viitor. Statele, prin banii contribuabililor, vor fi nevoite si chemate din ce in ce mai rar sa contribuie dupa ce fiecare isi va lua portia de pierdere. Conceptul de „bail-in” presupune ca, in caz de nevoie, creditorii unei firme, in cazul acesta, o banca, sa contribuie financiar la stabilizarea sau lichidarea institutiei de credit. Printre creditorii unei banci se numara detinatorii de obligatiuni cu drept de senioritate – care ar trebui sa-li ia primii banii in cazul unui default, si deponentii.

„Daca vrem sa avem un sistem financiar sanatos si solid, atunci singura cale este sa spunem: 'Uite, acolo unde ti-ai luat riscuri, trebuie sa le duci, si daca nu poti sa le duci, atunci n-ar fi trebuit sa le iei'. Consecintele sunt ca ar putea fi sfarsitul povestii, si cred ca este abordarea pe care ar trebui sa o urmam, acum ca am iesit din miezul crizei.

Detalii, pe Economica