Romania, copilul rebel al UE: alergam dupa parteneriate publice-private, desi putem lua gratis bani europeni. Cateva mituri demontate
Raspunsul la aceasta întrebare este unul cât se poate de simplu: fondurile europene nu acopera nici jumatate din necesarul urias de investitii pentru dezvoltarea tarii, care este codasa Europei la autostrazi si cai ferate. În cele ce urmeaza vom demonta cinci mituri care circula despre finantarea infrastructurii de transport.
1. Exista bani pentru investitii, dar Romania nu se foloseste de ei
Acest lucru este adevarat daca ne raportam la situatia din trecut, cand Romania a pierdut 2 miliarde de euro din fondurile europene destinate infrastructurii de transport in perioada de programare 2007-2013. Ramane de vazut ce se va intampla in actuala perioada de programare, 2014 – 2020.
Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb declara la inceputul lunii noiembrie ca "pe infrastructura, prin Programul Operational Infrastructura Mare, alocarea Romaniei pentru transport este de 5,8 miliarde de euro, din care avem contracte incheiate de 4 miliarde de euro. Din cele 4 miliarde de euro, care inseamna si proiecte noi si fazate, s-a tras un miliard de euro".
De asemenea, aprecierea ca Romania nu reuseste sa cheltuie toti banii pentru infrastructura poate fi adevarata daca ne raportam la faptul ca Ministerul Transporturilor nu reuseste sa-si cheltuie tot bugetul intr-un an, pentru ca, printre altele, lucrarile pe santiere nu avanseaza in ritmul prognozat de constructori la inceput de an.
Dar, daca ne raportam la necesarul urias de investitii estimat la 27 miliarde de euro pentru infrastructura rutiera si 12 miliarde de euro pentru cea feroviara, putem observa ca fondurile europene si de la buget nu acopera nici jumatate din suma.
Asadar, nu numai ca Guvernul trebuie sa caute surse alternative de finantare a proiectelor sale, dar are si obligatia morala sa construiasca autostrazi precum Ploiesti – Comarnic – Brasov si Bucuresti – Craiova – Timisoara, asteptate de prea multi ani de catre cei care stau cu orele in cozile kilometrice de pe drumurile nationale paralele neincapatoare.
2. Autostrada Targu Mures – Iasi, fezabila, finantabila si realizabila in 4 ani
In timp ce proiecte ca Ploiesti – Comarnic – Brasov, Bucuresti – Craiova – Timisoara si Sibiu – Brasov – Bacau nu prea sunt promovate, desi ar avea trafic de autostrada, alesii tarii au gasit de cuviinta sa oblige Guvernul prin lege sa construiasca Autostrada Targu Mures – Iasi, care abia ar avea trafic de drum judetean. Mai mult, planul utopic al parlamentarilor prevede construirea in doar patru ani a celei mai scumpe autostrazi din Romania, care se intinde pe mai bine de 100 de kilometri in zona de munte.
Pana sa se ajunga la discutiile spinoase despre asigurarea celor 9 miliarde de euro pentru construirea autostrazii, trebuie analizat daca proiectul este fezabil. Acest lucru ar trebui sa rezulte din realizarea unor noi studii de fezabilitate, al caror cost este estimat la circa 100 milioane de euro, conform surselor Economica.net. Ce se va intampla insa daca studiile vor demonstra ca proiectul nu este fezabil sau daca acesta nu va obtine Acord de Mediu, din cauza numeroaselor arii protejate pe care le traverseaza? Cine isi va asuma atunci irosirea banilor publici?
Romania va simti beneficiile unei infrastructuri dezvoltate daca va construi autostrazi in zone cu trafic si nu prin pustiuri asa cum vor unii politicieni.
3. Nu exista varianta mai eficienta ca o tara sa fie jefuita decat parteneriatul public-privat in constructia de autostrazi
Remarca ii apartine unui fost sef de la Transporturi, care din acea postura a rostit si celebra fraza ”Romania nu are nevoie de autostrazi, ne ajung drumurile nationale”. Reamintim ca in primii zece ani de la Revolutie, Romania nu a investit in constructia de autostrazi. Cu tributarii unor idei populiste precum „nu ne vindem tara”, Romania risca sa stea pe loc, in timp ce lumea din jurul sau se schimba pe zi ce trece.
Astfel, in timp ce noi ne chinuim de mai bine de 10 ani sa ajungem la viteze de 160 de kilometri/ora pe calea ferata, vecinii sarbi isi upgradeaza calea ferata la viteze de 200 de kilometri/ora, cu ajutorul rusilor. Nici ultra-nationalistii turci nu par prea preocupati ca si-ar vinde tara prin investitiile masive in PPP-uri. Pentru ei, construirea celui mai mare aeroport din lume primeaza in fata unor sloganuri politice. De remarcat este ca mare parte din PPP-urile din Turcia se deruleaza insa cu firme turcesti. Din pacate, acest lucru nu poate fi realizat si in Romania, unde firmele romanesti de constructii au fost decimate rand pe rand, incepand cu domnia liderului sus-amintit.
Detalii, pe Economica
