Scrisoarea ministrului Energiei, Anton Anton, catre UE, in care arata de ce a dat Guvernul OUG 114. Pentru cine a fost data de fapt Ordonanta

"Cu Comisia nu am avut nicio discutie pe marginea Ordonantei 114", a declarat Ministrul Energiei, Anton Anton, azi, la Comisia de Industrii din Camera Deputatilor.

De fapt, in data de 9 ianuarie, ministrul Energiei a trimis catre comsiarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, o scrisoare de cinci pagini, semnata, in care explica de ce a fost nevoie ca Guvernul Romaniei sa adopte OUG 114.

Singurul comentariu fata de scrisoarea pe care o puteti citi integral, este ca Ministrul Energiei a justificat la Bruxelles introducerea preturilor reglementate la energie si plafonarea preturilor la gaze doar pe baza pozitiei grupurilor mari din zona de distributie-furnizare, mai ales de gaze, nu si a producatorilor de gaze si electricitate, la care statul roman este actionat integral (in proportii variabile) si care sunt cei mai afectati de ordonanta.

Cei doi furnizori mari de gaze sunt grupul francez Engie si cel german E.On.

Iata integral scrisoarea

"Domnule Comisar

 Elaborarea OUG 114/201, referitoare la modificarea unor acte normative, prin care se prevede plafonarea preturilor de achizitie a gazelor si energiei electrice, pentru a controla efectele negative asupra consumatorilor casnici, are urmatoarele considerente:

-lipsa unui cadru legislative pentru sprijinul consumatorilor vulnerabili

-gradul de saracie al consumatorilor vulnerabili

-nefunctionarea legislatiei primare/secundare prin care sa functioneze mecanismele de auto-reglare specifice unei piese complet liberalizate”.

Domnule Comisar,

Procesul de liberalizare finalizat in 2017 a avut o influenta negativa asupra functionarii pietelor de gaze si electricitate in perioada 2017-2018, si s-a concretizat in principal in aparitia unei penurii severe de gaze si electricitate pe piata si a cresterii masive a preturilor.

Principalele cauze pentru cele de mai sus au fost:

-alocarea cu prioritate, de catre producatori, a unei cantitati semnificative din productie pentru propriul consum in productia lor de energie (o consecinta a cresterii preturilor din piata de energie electrica)

-declinul natural al productiei interne de gaze naturale

- contributia scumpa a producatorilor de energie electrica din surse conventionale, care au obligatii referitoare la achizitia de certificate de emisii

Aceste efecte negative au condus la un comportament absolut impredictibil, mai ales pe piata de gaze naturale, incepand cu al patrulea trimestru din anul 2018.

Daca preturile  angro de la Bursa Romana de Marfuri din contractele incheiate in primul trimestru al anului, mai ales pentru gazul livrat in perioada octombrie 2018-martie 2019 erau aproape de pretul de 72 lei/MWh, pret care era inregistrat la momentul liberalizarii (1 aprilie 2017), dupa o perioada de lipsa de cantitati ofertate in timpul verii, preturile pe piata angro au crescut rapid la nivelul pietelor europene (120-125 lei/MWh), incepand cu septembrie 2018.

Au aparut disfunctionalitati majore pe piata consumatorilor casnici pe care tarifele sunt reglementate de ANRE. Aceasta este rezultatul unei neconcordante intre unele prevederi din legislatia primara si secundara si noile elemente nascute pe o piata complet liberalizata, cum sunt:

-Prognoza ex-ante, elaborata de reglementator pentru valoarea cosului de gaze pentru consumatorii casnici la o valoare care s-a dovedit a fi sub nivelul pietei (82-85 de lei/MWh, comparativ cu 118-125 de lei pretul productiei interne) in absenta unui studiu de impact sau o evaluare a riscurilor (inclusiv cel financiar, luand in calcul riscul de faliment al unui furnizor al carui portofoliu de clienti este preponderent in zona pietei reglementate)

-Nici prognoza cantitatilor de gaze din productia curenta si a preturilor cu care le-ar fi putut pune producatorii pe piata, nici prognoza referitroare la cantitatile din import si preturile lor nu a  fost confirmata de functionarea pietei.

-Producatorii, la fel ca si furnizorii/traderii de pe pietele secundare, nu au asigurat transparenta in tranzactionare pe piata contractelor bilatrale si nici accesul pe aceasta piata pentru toti participantii intr-o maniera non-discriminatorie

-Lipsa de corelare intre unele conditii specifice de functionare a unei piete reglementate cu conditiile de functionare ale unei piete liberalizate, in special legate de stabilirea obligatiilor de inmagazinare. Obligatia de stocare impusa de reglementator furnizorilor care au clienti casnici este menita sa asigure consumul din perioada de iarna fara a se diferentia sursa-fie ca este din productia interna (cu pret prognozat mic) sau din import (pret crescut). Toate acestea fara a lua in calcul posibilitatea lipsei de gaz din productia interna pe piata si fara o evaluare a tuturor riscurilor referitoare la finantarea care trebuie sa fie asigurata de furnizorii de gaze pentru piata reglementata.

-Ca rezultat al liberalizarii pietei, producatorii nu mai sunt obligati sa puna tot gazul din producia curenta la dispozitia furnizorilor care au obligatia de inmagazinare pentru consumatorii casnici, la pretul pietei.

-Lipsa reglementarilor referitoare la certitudinea recuperarii de catre furnizorii cu obligatii explicite pentru piata reglementata as costurilor cu achizita gazelor, avand in vedere ca procedura schimbarii furnizorului este din ce in ce mai folosita de consumatori, pe masura cresterii gradului de informare si a cresterii competitiei pe piata consumatorilor casnici.

-Furnizorii cu obligatii explicite pentru piata reglementata si-au crescut cheltuielile financiare si riscurile de ne-recuperare/ne-recunoastere a costurilor de achizitie.

-Costurile suplimentare impuse de utilizarea mecanismelor de functionare a mecanismelor pietei liberalizate, cum sunt: codurile retelei de transport, plata de garantii pentru accesul la VTP (punct virtual de tranzactionare, practice accesul la retea-n.red.), penalitati pe piata de echilibrare

-Lipsa de proceduri referitoatre la organizarea prestarii serviciului de inmagazinare de catre operatorul retelei de transport.

-Mentinerea regimului reglementat, intr-o piata complet liberalizata, pentru activitatea de inmagazinare a gazelor

-Lipsa de dispozitii legislative refetritoare la stabilirea unei unitati strategice de stocare pentru a asigura siguranta aprovizionarii pe timpul iernii

-Dificultatile interente aduse de lipsa de experienta a actorilor din sectorul liberalizat al energiei (inclusiv experienta financiara) in indeplinirea conditiilor legate de codul retelei, VTP, plata garantiilor....."

Detalii, pe Economica