Sistemul bancar a intrat pe deficit: prea multe titluri de stat achizitionate de banci reclama dublarea dobanzilor la depozite si interventia BNR
Într-o luna de zile, bancile comerciale din România au sarit de la dobânzi de 1% la depozitele standard ale populatiei constituite pe 12 luni, la o medie de 2,4%-2,5%. Exista si câteva derapaje, trei banci ajungând cu dobânda la depozitele populatiei la dobânzi de circa 4%. În plus, BNR a fost nevoita sa injecteze în piata lichiditati de aproximativ 17 miliarde de lei într-o singura saptamâna, nivel nemaiîntâlnit în practica BNR în ultimii 17 ani. În afara dublarii de plati ale impozitelor (lunare cu trimestriale) catre stat, si a perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii pentru banci, realitatea arata ca avem un sistem bancar care a intrat pe deficit de lichiditate, deficit generat în mare parte de achizitia masiva de titluri de stat a unor banci mici, chiar în detrimentul deteriorarii unor indicatori de lichiditate solicitati de Autoritatea Bancara Europeana (ABE). În acest context, dobânzile la depozitele populatiei au reînceput sa creasca, iar banca centrala s-a vazut nevoita sa continue seria operatiunilor REPO.
Surse oficiale din piata bancara sunt de parere ca sistemul nostru bancar a intrat pe deficit, in mare masura din motive fiscale. Astfel, pe langa varfurile de plata ale companiilor catre stat din aceste saptamani si dermararea unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii de catre bancile comerciale la BNR, institutiile de credit se confrunta cu lipsa de lichiditate si din alte cauze.
Principalul motiv este ca institutiile de credit au achizitionat prea multe titluri de stat in aceasta parte a anului, titluri de stat care au strans mare parte din lichiditatea din piata. De aceea bancile au nevoie ca de aer de operatiunile REPO ale BNR si nu de alte tipuri de operatiuni interbacare care ar putea furniza profit mai mare, dar care necesita existenta unor lichiditati.
In plus, in ultimele zile, jucatori straini au achizitionat titluri de pe piata romaneasca, ducand nivelul dobanzilor la operatiunile swap la 8%. Trebuie precizat ca nivelul dobanzilor ROBOR este generat de activitatea bancilor romanesti, care, daca primesc o dobanda de 8% la swap-urile strainilor, plaseaza cu usurinta leii la aceste dobanzi chiar cu riscul unui deficit de lichiditate. Pentru obtinerea unor astfel de castiguri, bancile prefera sa se imprumute de la BNR prin REPO, chiar daca banca centrala nu este totdeauna fericita ca trebuie sa faca astfel de injectii de lichiditate in sistem.
In afara castigurilor rapide oferite de tranzactiile swap (investitorii straini au scos mai multi bani din tara decat de obicei in ultima perioada), bancile romanesti au preferat sa faca o gestionare preventiva a lichiditatilor. Mai exact, temandu-se de faptul ca BNR nu va mai face o operatiune REPO saptamana viitoare, ca deficitul bugetar este oricum la cote de alarma, si ca statul nu va mai cheltui la fel de multi bani pe final de an ca de obicei, institutiile de credit au preferat sa se imprumute in avans de la BNR pentru a nu se trezi in viitorul apropiat fara lichiditati.
Detalii, pe Economica
