Valuta si banii la saltea revin in forta
Dobanzile real negative la depozitele in lei incep sa produca efecte nedorite pentru economisire, fundamentul dezvoltarii economice, inainte de a reusi sa relanseze in vreun fel creditarea si consumul
Economiile romanilor reincep sa migreze dinspre lei spre valuta. Tendinta a devenit vizibila de la jumatatea anului trecut, cand cresterea inflatiei a readus dobanzile la lei in teritoriul real negativ, si mult mai evidenta la inceputul acestui an, cand datele BNR au aratat clar reorientarea preferintelor de economisire.
Astfel, depozitele in lei ale populatiei scadeau, in termeni reali, cu 4,2% la 31 ianuarie 2013, fata de aceeasi data a anului trecut, in timp ce depozitele in valuta cresteau cu 16%. In cazul companiilor, declinul economisirii in moneda nationala este si mai abrupt – 12% – intr-o perioada in care spre valuta s-au indreptat depozite cu 13,7% mai mari.
Increderea mai mica in randamentele pe care le poate oferi leul este insotita si de o retinere de a lucra cu bancile in general mai mare decat in alte state europene. 30% dintre romani prefera sa economiseasca „la saltea“, printre cele mai mari procentaje din Europa, potrivit unui studiu recent realizat de ING.
Perspectivele nu sunt nici ele mai bune. Potrivit aceluiasi studiu, pentru 37% dintre romanii chestionati, conditiile de a face economii sunt mai slabe in 2013 fata de 2012.
O situatie speciala a avut loc in ultimul trimestru al anului trecut, cand, potrivit Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDB), a avut loc prima scadere a valorii totale a depozitelor din intreaga perioada aprilie 2011 – decembrie 2012, interval in care bancile se obisnuisera cu cresteri trimestriale ale valorii depozitelor ce ajungeau si la 4%. Scaderea a avut loc pe toata linia: si la lei, si la valuta, cauza principala fiind retragerile efectuate de persoanele juridice in ultimul trimestru din an.
Cresterea fara economisire, o iluzie
In opinia lui Cristian Paun, conf. univ. dr. la Academia de Studii Economice (ASE), principala cauza a deteriorarii situatiei economisirii este inrautatirea recesiunii, urmata de fiscalitatea impovaratoare (incluzand inflatia). O alta cauza tine de politica monetara, mai exact cea de dobanzi: „Prin dobanzi nenatural reduse catre zero (nu exista lucruri gratuite in economie, de ce ar exista o dobanda zero) statul creeaza stimulente negative la nivel de economisire. Creditarea se face cu dobanda foarte mica, dar din pacate nu se face din capitaluri economisite (renuntari la consumuri prezente), ci din capitaluri create din nimic (tiparire, rezerva fractionara).
Cand se apeleaza sistematic la astfel de credite, eroarea este evidenta, si criza iminenta“, arata Paun. El se asteapta ca situatia sa se deterioreze in continuare, atata timp cat nu se amelioreaza fiscalitatea si recesiunea nu se opreste, iar impactul va fi transmis in intreaga economie. „Din pacate, nu putem avea crestere economica fara economisire. Bunurile de capital sanatoase apar din economisiri. Inainte de a fi consumatori, noi trebuie sa fim producatori. Ca sa fii producator, trebuie sa ai bunuri de capital cu care sa produci. Nu poti avea bunuri de capital daca initial cineva nu economiseste capital. Deci motorul de dezvoltare nu e consumul, ci economisirea. Aici ar trebui sa se concentreze obsesiv guvernantii“, spune Paun.
Cine castiga si cine pierde?
In conditiile unor dobanzi real negative la depozitele in lei, care nu acopera nici inflatia, analistul economic Florin Catu crede ca fenomenul de migratie dinspre lei spre euro pentru un randament mai bun este un fenomen normal. Exista si o consolare: „e bine, totusi, ca banii nu pleaca din sistemul bancar si ca, probabil, nu exista riscul sa plece nici din Romania“.
Romanii care au avut anul trecut depozite in euro, la dobanzi de 3%-4% si o inflatie in zona euro de 1,8%, au avut mai mult de castigat decat cei cu depozite in lei, care si-au vazut erodate de inflatie bonificatiile cuprinse intre 4% si 6%. Pentru 2013, ING previzioneaza o medie de 5,4% a inflatiei, iar BNR anticipeaza 5,9% in prima jumatate a anului si 3,5% in cea de-a doua. Cum dobanzile la depozite au coborat deja la 4%, pare putin probabil un castig real pentru cei care economisesc.
Detalii, pe Capital