Sudorii romani care castigau 250 de milioane de lei pe luna
De ce a ajuns Vulcan in insolventa? Management prost, inclusiv din partea unor expati austrieci, acumulare de datorii, salariati de lux, mentalitatea de a sta cu mana intinsa la pomana statului, schemele de personal supradimensionate si utilaje imbatranite, chiar daca firma a fost preluata de un actionar privat
Remus Borza, administratorul judiciar al uneia din mandriile industriei comuniste, dar care acum se afla in insolventa, ne explica ce activitati are compania.
...
Sudorii în argon, plătiţi cu 5.000 de euro pe lună
Dar utilajele învechite şi fluxurile de producţie întortocheate nu sunt singurele cauze care au dus Vulcan în insolvenţă, spune administratorul judiciar, ci şi risipa de cheltuieli cu salarii ale muncitorilor care nu erau corelate cu prestaţia efectivă a acestora.
Astfel, deşi compania a dezvoltat de-a lungul anilor o adevărată şcoală de sudori, care participă an de an la concursurile internaţionale şi le câştigă pe cele naţionale de sudură, compensaţiile mari acordate unora, care depăşeau 5.000 de euro pe lună, făceau activitatea companiei ineficientă.
„Până la intrarea în insolvenţă era o categorie de salariaţi care puteau să cumuleze până la 250 milioane de lei (lei vechi) salarii pe lună, vorbim de sudorii în argon, pentru că ei erau plătiţi la ore, nu la unitatea de produs, metrul de sudură. Da, chiar câştigau 250 milioane de lei pe lună dacă stăteau 14 ore pe la Vulcan şi jucau o tablă cu colegul sau un popa prostu’, iar inginerul-şef cu care erau înţeleşi îi ponta 16 ore pe zi. Ai noştri sunt cei mai buni, recunosc, noi câştigăm campionatele naţionale şi internaţionale de sudură. Sudorii români sunt renumiţi în Europa, dar oricât de buni ar fi nu se justifică salarii de 5.000 de euro pe lună, sau dacă câştigă atât să-mi aducă şi mie măcar un euro în plus“, spune Borza.
Detalii, pe ZF
